2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNSPUMÁT, -Ă, înspumați, -te, adj. Plin de spumă, cu spumă; înspumegat. – V. înspuma.

ÎNSPUMÁT, -Ă, înspumați, -te, adj. Plin de spumă, cu spumă; înspumegat. – V. înspuma.

înspumat, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: înspuma] 1 Plin de spumă Si: înspumegat (1). 2 (D. materiale) Transformat în spumă.

ÎNSPUMÁT, -Ă, înspumați, -te, adj. 1. Plin de spume, cu spume. Din loc în loc, surpături proaspete, sub care apa plescăia înspumată. GALAN, B. I 46. Apare-un cal, la cotituri Nechezul înspumatei guri Speria tăcerea din păduri. COȘBUC, P. I 195. Ei trec ca vijelia cu aripi fără număr, Căci caii lor aleargă alăturea-nspumați. EMINESCU, O. I 97. 2. (Despre un material) Transformat în spumă; amestecat cu o spumă. Beton înspumat.

înspumat a. 1. acoperit cu spumă: cal înspumat; 2. spumos: vin înspumat.

înspumát, -ă adj. Plin de spumă: cal înspumat. Spumos, care spumegă: vin înspumat.

ÎNSPUMÁ, înspumez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) umple de spumă; a (se) înspumega. 2. Tranz. A transforma (un material) în spumă; a introduce o spumă în masa unui material. – În + spumă.

ÎNSPUMÁ, înspumez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) umple de spumă; a (se) înspumega. 2. Tranz. A transforma (un material) în spumă; a introduce o spumă în masa unui material. – În + spumă.

înspuma [At: DA / Pzi: ~mez / E: în- + spumă] 1-2 vtr A (se) umple de spumă Si: a (se) înspumega (1-2). 3 vt A transforma un material în spumă. 4 vt A introduce spumă în masa unui material.

ÎNSPUMÁ, înspumez, vb. I. Tranz. A transforma (un material) în spumă. ♦ A introduce o spumă în masa unui material. ♦ (Rar) A umple (pe cineva sau ceva) de spume.

A SE ÎNSPUMÁ mă ~éz intranz. A se umple de spumă; a deveni plin de spumă; a spumega. /în + spumă

A ÎNSPUMÁ ~éz tranz. 1) A transforma în spumă. 2) A face să se înspumeze. [Sil. în-spu-] /în + spumă


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

înspumá (a ~) vb., ind. prez. 3 înspumeáză

înspumá vb., ind. prez. 1 sg. înspuméz, 3 sg. și pl. înspumeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNSPUMÁT adj. 1. spumegând, (rar) spumat, spumatic. (Cal ~.) 2. spumegat, spumegător, spumegând, spumos, (rar) spumatic, (înv. și reg.) spumegos. (Ape, valuri ~.) 3. v. spumos.

ÎNSPUMAT adj. 1. spumegînd, (rar) spumat, spumatic. (Cai ~.) 2. spumegat, spumegător, spumegînd, spumos, (rar) spumatic, (înv. și reg.) spumegos. (Ape, valuri ~.) 3. spumos. (Vin ~.)

Intrare: înspumat
înspumat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înspumat
  • ‑nspumat
  • înspumatul
  • înspumatu‑
  • ‑nspumatul
  • ‑nspumatu‑
  • înspuma
  • ‑nspuma
  • înspumata
  • ‑nspumata
plural
  • înspumați
  • ‑nspumați
  • înspumații
  • ‑nspumații
  • înspumate
  • ‑nspumate
  • înspumatele
  • ‑nspumatele
genitiv-dativ singular
  • înspumat
  • ‑nspumat
  • înspumatului
  • ‑nspumatului
  • înspumate
  • ‑nspumate
  • înspumatei
  • ‑nspumatei
plural
  • înspumați
  • ‑nspumați
  • înspumaților
  • ‑nspumaților
  • înspumate
  • ‑nspumate
  • înspumatelor
  • ‑nspumatelor
vocativ singular
plural
Intrare: înspuma
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înspuma
  • ‑nspuma
  • înspumare
  • ‑nspumare
  • înspumat
  • ‑nspumat
  • înspumatu‑
  • ‑nspumatu‑
  • înspumând
  • ‑nspumând
  • înspumându‑
  • ‑nspumându‑
singular plural
  • înspumea
  • ‑nspumea
  • înspumați
  • ‑nspumați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înspumez
  • ‑nspumez
(să)
  • înspumez
  • ‑nspumez
  • înspumam
  • ‑nspumam
  • înspumai
  • ‑nspumai
  • înspumasem
  • ‑nspumasem
a II-a (tu)
  • înspumezi
  • ‑nspumezi
(să)
  • înspumezi
  • ‑nspumezi
  • înspumai
  • ‑nspumai
  • înspumași
  • ‑nspumași
  • înspumaseși
  • ‑nspumaseși
a III-a (el, ea)
  • înspumea
  • ‑nspumea
(să)
  • înspumeze
  • ‑nspumeze
  • înspuma
  • ‑nspuma
  • înspumă
  • ‑nspumă
  • înspumase
  • ‑nspumase
plural I (noi)
  • înspumăm
  • ‑nspumăm
(să)
  • înspumăm
  • ‑nspumăm
  • înspumam
  • ‑nspumam
  • înspumarăm
  • ‑nspumarăm
  • înspumaserăm
  • ‑nspumaserăm
  • înspumasem
  • ‑nspumasem
a II-a (voi)
  • înspumați
  • ‑nspumați
(să)
  • înspumați
  • ‑nspumați
  • înspumați
  • ‑nspumați
  • înspumarăți
  • ‑nspumarăți
  • înspumaserăți
  • ‑nspumaserăți
  • înspumaseți
  • ‑nspumaseți
a III-a (ei, ele)
  • înspumea
  • ‑nspumea
(să)
  • înspumeze
  • ‑nspumeze
  • înspumau
  • ‑nspumau
  • înspuma
  • ‑nspuma
  • înspumaseră
  • ‑nspumaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înspumat

  • 1. Plin de spumă, cu spumă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înspumegat attach_file 3 exemple
    exemple
    • Din loc în loc, surpături proaspete, sub care apa plescăia înspumată. GALAN, B. I 46.
      surse: DLRLC
    • Apare-un cal, la cotituri Nechezul înspumatei guri Speria tăcerea din păduri. COȘBUC, P. I 195.
      surse: DLRLC
    • Ei trec ca vijelia cu aripi fără număr, Căci caii lor aleargă alăturea-nspumați. EMINESCU, O. I 97.
      surse: DLRLC
  • 2. (Despre un material) Transformat în spumă; amestecat cu o spumă.
    exemple
    • Beton înspumat.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi înspuma
    surse: DEX '09 DEX '98

înspuma înspumare înspumat

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) umple de spumă; a (se) înspumega.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: spumega înspumega
  • 2. tranzitiv A transforma (un material) în spumă; a introduce o spumă în masa unui material.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • În + spumă
    surse: DEX '09 DEX '98