6 definiții pentru însemnător


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNSEMNĂTÓR, -OÁRE, însemnători, -oare, adj. (Înv.) Important, însemnat (2). – Însemna + suf. -ător.

ÎNSEMNĂTÓR, -OÁRE, însemnători, -oare, adj. (Înv.) Important, însemnat (2). – Însemna + suf. -ător.

ÎNSEMNĂTÓR, -OÁRE, însemnători, -oare, adj. (Învechit) Important, însemnat. De ar fi fost ceva mai constant muzelor... ar fi luat unul dintre cele mai însemnătoare locuri în literatura noastră. MACEDONSKI, O. IV 21. Mulți... sînt siliți a cheltui sume însemnătoare, ca să se ducă să găsească asemine ape la Mehadia. NEGRUZZI, S. I 192. O tabără de care mergea la tîrg cu oale, A unui neguțător; El însuși, cu-ngrijire, le conducea în cale, Sperînd de Moși s-adune folos însemnător. DONICI, F. 105.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

însemnătór (înv.) adj. m., pl. însemnătóri; f. sg. și pl. însemnătoáre

însemnătór adj. m., pl. însemnătóri; f. sg. și pl. însemnătoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNSEMNĂTÓR adj. v. important, înalt, însemnat.

însemnător adj. v. IMPORTANT. ÎNALT. ÎNSEMNAT.

Intrare: însemnător
însemnător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • însemnător
  • ‑nsemnător
  • însemnătorul
  • însemnătoru‑
  • ‑nsemnătorul
  • ‑nsemnătoru‑
  • însemnătoare
  • ‑nsemnătoare
  • însemnătoarea
  • ‑nsemnătoarea
plural
  • însemnători
  • ‑nsemnători
  • însemnătorii
  • ‑nsemnătorii
  • însemnătoare
  • ‑nsemnătoare
  • însemnătoarele
  • ‑nsemnătoarele
genitiv-dativ singular
  • însemnător
  • ‑nsemnător
  • însemnătorului
  • ‑nsemnătorului
  • însemnătoare
  • ‑nsemnătoare
  • însemnătoarei
  • ‑nsemnătoarei
plural
  • însemnători
  • ‑nsemnători
  • însemnătorilor
  • ‑nsemnătorilor
  • însemnătoare
  • ‑nsemnătoare
  • însemnătoarelor
  • ‑nsemnătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

însemnător

  • exemple
    • De ar fi fost ceva mai constant muzelor... ar fi luat unul dintre cele mai însemnătoare locuri în literatura noastră. MACEDONSKI, O. IV 21.
      surse: DLRLC
    • Mulți... sînt siliți a cheltui sume însemnătoare, ca să se ducă să găsească asemine ape la Mehadia. NEGRUZZI, S. I 192.
      surse: DLRLC
    • O tabără de care mergea la tîrg cu oale, A unui neguțător; El însuși, cu-ngrijire, le conducea în cale, Sperînd de Moși s-adune folos însemnător. DONICI, F. 105.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Însemna + sufix -ător.
    surse: DEX '09 DEX '98