6 definiții pentru îngrăditor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNGRĂDITÓR, -OÁRE, îngrăditori, -oare, adj. (Rar) Care limitează, restrânge. – Îngrădi + suf. -tor.

ÎNGRĂDITÓR, -OÁRE, îngrăditori, -oare, adj. (Rar) Care limitează, restrânge. – Îngrădi + suf. -tor.

îngrăditor, ~oare a [At: DRĂGHICI, R. 205/14 / Pl: ~i, ~oare / E: îngrădi + -(i)tor] 1 Care protejează. 2 (Rar) Care limitează libertatea cuiva.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

îngrăditór (rar) adj. m., pl. îngrăditóri; f. sg. și pl. îngrăditoáre

îngrăditór adj. m., pl. îngrăditóri; f. sg. și pl. îngrăditoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNGRĂDITÓR adj. v. restrictiv.

Intrare: îngrăditor
îngrăditor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îngrăditor
  • ‑ngrăditor
  • îngrăditorul
  • îngrăditoru‑
  • ‑ngrăditorul
  • ‑ngrăditoru‑
  • îngrăditoare
  • ‑ngrăditoare
  • îngrăditoarea
  • ‑ngrăditoarea
plural
  • îngrăditori
  • ‑ngrăditori
  • îngrăditorii
  • ‑ngrăditorii
  • îngrăditoare
  • ‑ngrăditoare
  • îngrăditoarele
  • ‑ngrăditoarele
genitiv-dativ singular
  • îngrăditor
  • ‑ngrăditor
  • îngrăditorului
  • ‑ngrăditorului
  • îngrăditoare
  • ‑ngrăditoare
  • îngrăditoarei
  • ‑ngrăditoarei
plural
  • îngrăditori
  • ‑ngrăditori
  • îngrăditorilor
  • ‑ngrăditorilor
  • îngrăditoare
  • ‑ngrăditoare
  • îngrăditoarelor
  • ‑ngrăditoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)