2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNFRIGURÁT, -Ă, înfrigurați, -te, adj. Care tremură de frig, pătruns de frig; fig. cuprins de nerăbdare, de emoție, de zel; febril. – În + friguri + suf. -at.

ÎNFRIGURÁT, -Ă, înfrigurați, -te, adj. Care tremură de frig, pătruns de frig; fig. cuprins de nerăbdare, de emoție, de zel; febril. – În + friguri + suf. -at.

înfrigurat, ~ă a [At: CAZIMIR, L. U. 61 / Pl: ~ați, ~e / E: înfrigura] 1-2 Care tremură fiind cuprins (de frig sau) de frică. 3-5 (Fig) Cuprins (de nerăbdare) (de emoție sau) de zel Si: febril. 6 (Nob) Glacial.

ÎNFRIGURÁT, -Ă, înfrigurați, -te, adj. Care tremură de frig, pătruns de frig. Am străbătut păduri necunoscute... Înfrigurați cu baionetele la armă Și armele înțepenite-n mîni. CAMIL PETRESCU, V. 23. Pe-al crengii căpătîi Ciripește-nfrigurată rîndunica cea dintîi. EFTIMIU, Î. 127. ♦ Fig. Cuprins de emoție, de nerăbdare, de zel. M-am sculat trudit; am primit înfrigurat ordinele, mi-am pregătit oamenii. SADOVEANU, P. S. 135. M-am oprit înfrigurată În fața casei unde-odată Mă așteptai în umbra porții. CAZIMIR, L. U. 61. Aștept înfrigurată în fiecare zi scrisoarea ta. BART, E. 176. ◊ (Adverbial) Mîini lucrează-nfrigurat și frunți asudă. TOMA, C. V. 476.

ÎNFRIGURÁT ~tă (~ți, ~te) 1) Care este pătruns de frig. 2) fig. Care este încordat și plin de nerăbdare. /în + friguri + suf. ~at

înfrigurat a. 1. coprins de friguri, delirant; 2. înghețat: vreme înfrigurată.

înfrigurát, -ă adj. Cuprins de frig, cu frigu intrat în corp: un călător înfrigurat. Rece. înghețat: un timp înfrigurat.

înfrigura vr [At: DA ms / Pzi: ~rez / E: în- + friguri (pll frig)] 1 A-i fi frig. 2 A se teme. 3-4 A tremura (de frig sau) de frică.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNFRIGURÁT adj. 1. febril, încordat. (O așteptare ~.) 2. v. nerăbdător.

ÎNFRIGURAT adj. 1. febril, încordat. (O așteptare ~.) 2. încordat, nerăbdător. (Ea aștepta ~.)

Intrare: înfrigurat
înfrigurat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înfrigurat
  • ‑nfrigurat
  • înfriguratul
  • înfriguratu‑
  • ‑nfriguratul
  • ‑nfriguratu‑
  • înfrigura
  • ‑nfrigura
  • înfrigurata
  • ‑nfrigurata
plural
  • înfrigurați
  • ‑nfrigurați
  • înfrigurații
  • ‑nfrigurații
  • înfrigurate
  • ‑nfrigurate
  • înfriguratele
  • ‑nfriguratele
genitiv-dativ singular
  • înfrigurat
  • ‑nfrigurat
  • înfriguratului
  • ‑nfriguratului
  • înfrigurate
  • ‑nfrigurate
  • înfriguratei
  • ‑nfriguratei
plural
  • înfrigurați
  • ‑nfrigurați
  • înfriguraților
  • ‑nfriguraților
  • înfrigurate
  • ‑nfrigurate
  • înfriguratelor
  • ‑nfriguratelor
vocativ singular
plural
Intrare: înfrigura
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înfrigura
  • ‑nfrigura
  • înfrigurare
  • ‑nfrigurare
  • înfrigurat
  • ‑nfrigurat
  • înfriguratu‑
  • ‑nfriguratu‑
  • înfrigurând
  • ‑nfrigurând
  • înfrigurându‑
  • ‑nfrigurându‑
singular plural
  • înfrigurea
  • ‑nfrigurea
  • înfrigurați
  • ‑nfrigurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înfrigurez
  • ‑nfrigurez
(să)
  • înfrigurez
  • ‑nfrigurez
  • înfriguram
  • ‑nfriguram
  • înfrigurai
  • ‑nfrigurai
  • înfrigurasem
  • ‑nfrigurasem
a II-a (tu)
  • înfrigurezi
  • ‑nfrigurezi
(să)
  • înfrigurezi
  • ‑nfrigurezi
  • înfrigurai
  • ‑nfrigurai
  • înfrigurași
  • ‑nfrigurași
  • înfriguraseși
  • ‑nfriguraseși
a III-a (el, ea)
  • înfrigurea
  • ‑nfrigurea
(să)
  • înfrigureze
  • ‑nfrigureze
  • înfrigura
  • ‑nfrigura
  • înfrigură
  • ‑nfrigură
  • înfrigurase
  • ‑nfrigurase
plural I (noi)
  • înfrigurăm
  • ‑nfrigurăm
(să)
  • înfrigurăm
  • ‑nfrigurăm
  • înfriguram
  • ‑nfriguram
  • înfrigurarăm
  • ‑nfrigurarăm
  • înfriguraserăm
  • ‑nfriguraserăm
  • înfrigurasem
  • ‑nfrigurasem
a II-a (voi)
  • înfrigurați
  • ‑nfrigurați
(să)
  • înfrigurați
  • ‑nfrigurați
  • înfrigurați
  • ‑nfrigurați
  • înfrigurarăți
  • ‑nfrigurarăți
  • înfriguraserăți
  • ‑nfriguraserăți
  • înfriguraseți
  • ‑nfriguraseți
a III-a (ei, ele)
  • înfrigurea
  • ‑nfrigurea
(să)
  • înfrigureze
  • ‑nfrigureze
  • înfrigurau
  • ‑nfrigurau
  • înfrigura
  • ‑nfrigura
  • înfriguraseră
  • ‑nfriguraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înfrigurat

  • 1. Care tremură de frig, pătruns de frig.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Am străbătut păduri necunoscute... Înfrigurați cu baionetele la armă Și armele înțepenite-n mîni. CAMIL PETRESCU, V. 23.
      surse: DLRLC
    • Pe-al crengii căpătîi Ciripește-nfrigurată rîndunica cea dintîi. EFTIMIU, Î. 127.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat Cuprins de nerăbdare, de emoție, de zel.
      exemple
      • M-am sculat trudit; am primit înfrigurat ordinele, mi-am pregătit oamenii. SADOVEANU, P. S. 135.
        surse: DLRLC
      • M-am oprit înfrigurată În fața casei unde-odată Mă așteptai în umbra porții. CAZIMIR, L. U. 61.
        surse: DLRLC
      • Aștept înfrigurată în fiecare zi scrisoarea ta. BART, E. 176.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Mîini lucrează-nfrigurat și frunți asudă. TOMA, C. V. 476.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • În + friguri + sufix -at.
    surse: DEX '09 DEX '98