10 definiții pentru înfometa


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNFOMETÁ, înfometez, vb. I. Tranz. A face să flămânzească; a constrânge prin foame. – În + foamete.

ÎNFOMETÁ, înfometez, vb. I. Tranz. A face să flămânzească; a constrânge prin foame. – În + foamete.

înfometa [At: IORDAN, L. R. A. 341 / Pzi: ~tez / E: în- + foamete] 1 vt A face să flămânzească. 2 vt A constrânge prin foamete. 3 vi A suferi de foame Si: a flămânzi.

ÎNFOMETÁ, înfometez, vb. I. Tranz. A face pe cineva să sufere de foame, a lipsi pe cineva de hrană, a constrînge prin foamete.

A ÎNFOMETÁ ~éz tranz. A face să îndure foame; a ține nehrănit; a flămânzi. /în + foamete

înfometá v. a constrânge prin foame, prin foamete.

înfometéz v. tr. (d. foamete). Umplu de foame, fac să sufere de foamete: a înfometa poporu pin legĭ proaste. – La Delv. înfomat, flămînd.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

înfometá (a ~) vb., ind. prez. 3 înfometeáză

înfometá vb., ind. prez. 1 sg. înfometéz, 3 sg. și pl. înfometeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNFOMETÁ vb. v. flămânzi.

ÎNFOMETA vb. a flămînzi. (A ~ pe cineva.)

Intrare: înfometa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înfometa
  • ‑nfometa
  • înfometare
  • ‑nfometare
  • înfometat
  • ‑nfometat
  • înfometatu‑
  • ‑nfometatu‑
  • înfometând
  • ‑nfometând
  • înfometându‑
  • ‑nfometându‑
singular plural
  • înfometea
  • ‑nfometea
  • înfometați
  • ‑nfometați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înfometez
  • ‑nfometez
(să)
  • înfometez
  • ‑nfometez
  • înfometam
  • ‑nfometam
  • înfometai
  • ‑nfometai
  • înfometasem
  • ‑nfometasem
a II-a (tu)
  • înfometezi
  • ‑nfometezi
(să)
  • înfometezi
  • ‑nfometezi
  • înfometai
  • ‑nfometai
  • înfometași
  • ‑nfometași
  • înfometaseși
  • ‑nfometaseși
a III-a (el, ea)
  • înfometea
  • ‑nfometea
(să)
  • înfometeze
  • ‑nfometeze
  • înfometa
  • ‑nfometa
  • înfometă
  • ‑nfometă
  • înfometase
  • ‑nfometase
plural I (noi)
  • înfometăm
  • ‑nfometăm
(să)
  • înfometăm
  • ‑nfometăm
  • înfometam
  • ‑nfometam
  • înfometarăm
  • ‑nfometarăm
  • înfometaserăm
  • ‑nfometaserăm
  • înfometasem
  • ‑nfometasem
a II-a (voi)
  • înfometați
  • ‑nfometați
(să)
  • înfometați
  • ‑nfometați
  • înfometați
  • ‑nfometați
  • înfometarăți
  • ‑nfometarăți
  • înfometaserăți
  • ‑nfometaserăți
  • înfometaseți
  • ‑nfometaseți
a III-a (ei, ele)
  • înfometea
  • ‑nfometea
(să)
  • înfometeze
  • ‑nfometeze
  • înfometau
  • ‑nfometau
  • înfometa
  • ‑nfometa
  • înfometaseră
  • ‑nfometaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înfometa înfometare înfometat

  • 1. A face să flămânzească; a constrânge prin foame.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: flămânzi

etimologie:

  • În + foamete
    surse: DEX '09 DEX '98