opțiuni
  • info

9 definiții pentru închegătură

Explicative DEX

ÎNCHEGĂTURĂ, închegături, s. f. (Rar) Închegare; (concr.) locul unde se îmbină două obiecte sau două părți ale unui obiect. – Închega + suf. -ătură.

ÎNCHEGĂTURĂ, închegături, s. f. (Rar) Închegare; (concr.) locul unde se îmbină două obiecte sau două părți ale unui obiect. – Închega + suf. -ătură.

închegătură sf [At: PISCUPESCU, O. 182 / V: (reg) înce~ / Pl: ~ri / E: închega + -(ă)tură] 1-4 Închegare (1-4). 5 (Rar) Încetare. 6 (Ccr) Aglomerație. 7-9 Închegare (7-9). 10 (Ccr) Cantitate de lapte care se încheagă o dată. 11 (Ccr) Loc în care se îmbină două obiecte sau două părți ale unui obiect.

ÎNCHEGĂTURĂ, închegături, s. f. (Rar) Faptul de a se lega, de a se împreuna; (concretizat) locul unde se împreună două lucruri. Un om c-un ciocan de fier într-o mînă și c-o cheie pentru mutelci în alta s-apropie de gară, cercetînd cu de-amănuntul închegătura liniei. SP. POPESCU, M. G. 28.

încegătură sf vz închegătură

Ortografice DOOM

închegătură (rar) s. f., g.-d. art. închegăturii; pl. închegături

închegătură (rar) s. f., g.-d. art. închegăturii; pl. închegături

închegătură s. f., g.-d. art. închegăturii; pl. închegături

Sinonime

ÎNCHEGĂTURĂ s. v. coagulare, închegare.

închegătură s. v. COAGULARE. ÎNCHEGARE.

Intrare: închegătură
închegătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • închegătură
  • ‑nchegătură
  • închegătura
  • ‑nchegătura
plural
  • închegături
  • ‑nchegături
  • închegăturile
  • ‑nchegăturile
genitiv-dativ singular
  • închegături
  • ‑nchegături
  • închegăturii
  • ‑nchegăturii
plural
  • închegături
  • ‑nchegături
  • închegăturilor
  • ‑nchegăturilor
vocativ singular —
plural —
încegătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încegătură
  • ‑ncegătură
  • încegătura
  • ‑ncegătura
plural
  • încegături
  • ‑ncegături
  • încegăturile
  • ‑ncegăturile
genitiv-dativ singular
  • încegături
  • ‑ncegături
  • încegăturii
  • ‑ncegăturii
plural
  • încegături
  • ‑ncegături
  • încegăturilor
  • ‑ncegăturilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

închegătură, închegăturisubstantiv feminin

  • 1. rar Coagulare, închegare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: coagulare închegare
    • 1.1. concretizat Locul unde se îmbină două obiecte sau două părți ale unui obiect. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Un om c-un ciocan de fier într-o mînă și c-o cheie pentru mutelci în alta s-apropie de gară, cercetînd cu de-amănuntul închegătura liniei. SP. POPESCU, M. G. 28. DLRLC
etimologie:
  • Închega + -ătură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.