5 definiții pentru încadrator incadrator
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
încadrator, ~oare smf [At: CADE / V: (rar) in~ / Pl: ~i, ~oare / E: încadra + -tor] (Rar) 1-2 Persoană care (confecționează rame sau) înrămează Si: (rar) incadror (1-2).
încadrator m. cel ce încadrează: încadrator de tablouri.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
incadrator, ~oare smf vz încadrator
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*în- și incadratór m. Lucrător care încadrează tablourĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
încadratór s. m., pl. încadratóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: încadrator
încadrator substantiv masculin
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
incadrator
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)