2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCĂRCĂTÓR, (1) încărcători, s. m., (2, 3) încărcătoare, s. n. 1. S. m. Persoană care încarcă un recipient, un cuptor etc., care alimentează cu combustibil o mașină cu aburi etc. 2. S. n. Aparat, dispozitiv, mașină cu care se încarcă un vehicul, un agregat etc. 3. S. n. Dispozitiv care permite să se introducă mai multe cartușe în magazia unei arme de foc cu repetiție. – Încărca + suf. -ător.

ÎNCĂRCĂTÓR, (1) încărcători, s. m., (2, 3) încărcătoare, s. n. 1. S. m. Persoană care încarcă un recipient, un cuptor etc., care alimentează cu combustibil o mașină cu aburi etc. 2. S. n. Aparat, dispozitiv, mașină cu care se încarcă un vehicul, un agregat etc. 3. S. n. Dispozitiv care permite să se introducă mai multe cartușe în magazia unei arme de foc cu repetiție. – Încărca + suf. -ător.

încărcător, ~oare [At: PREV. ACCID. 57 / Pl: (1-2) ~i, (3-4) ~oare / E: încărca + -tor] 1 sm Persoană care încarcă un vehicul, un recipient etc. 2 sm Persoană care alimentează cu combustibil o mașină cu aburi. 3 sn Dispozitiv cu care se încarcă un vehicul, un agregat etc. 4 sn Dispozitiv care permite introducerea mai multor cartușe în magazia unei arme de foc cu repetiție.

ÎNCĂRCĂTÓR2, încărcătoare, s. n. 1. Aparat care servește la încărcarea unui material. Încărcător do cuptor Siemens-Martin. 2. Cutie de tablă sau lamă în care se află cartușele și care se introduce în arma de foc pentru a se putea efectua trageri cu repetiție sau automate. Înțelese că duce în spinare o pușcă militară... și o traistă cu încărcătoare. DUMITRIU, N. 184. Se auzea în cadență țăcănind încărcătoarele de cartușe. BART, S. M. 91.

ÎNCĂRCĂTÓR1, încărcători, s. m. Lucrător care încarcă un recipient, un cuptor, un diapozitiv de transport (într-o mină, într-o gară etc.) sau care alimentează cu combustibil o mașină cu abur.

ÎNCĂRCĂTÓR2 ~i m. Muncitor care efectuează lucrări de încărcare (a unui vehicul, cuptor, agregat etc.). /a încărca + suf. ~ător

ÎNCĂRCĂTÓR1 ~oáre n. 1) Mașină care încarcă greutăți. 2) Dispozitiv mecanic pentru încărcarea unei arme de foc. /a încărca + suf. ~ător


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

încărcătór2 (dispozitiv) s. n., pl. încărcătoáre

încărcătór1 (persoană) s. m., pl. încărcătóri

încărcătór (aparat, dispozitiv) s. n., pl. încărcătoáre

încărcătór (persoană) s. m., pl. încărcătóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNCĂRCĂTÓR s. (TEHN.) elevator.

Intrare: încărcător (s.m.)
încărcător1 (s.m.) substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încărcător
  • ‑ncărcător
  • încărcătorul
  • încărcătoru‑
  • ‑ncărcătorul
  • ‑ncărcătoru‑
plural
  • încărcători
  • ‑ncărcători
  • încărcătorii
  • ‑ncărcătorii
genitiv-dativ singular
  • încărcător
  • ‑ncărcător
  • încărcătorului
  • ‑ncărcătorului
plural
  • încărcători
  • ‑ncărcători
  • încărcătorilor
  • ‑ncărcătorilor
vocativ singular
  • încărcătorule
  • ‑ncărcătorule
plural
  • încărcătorilor
  • ‑ncărcătorilor
Intrare: încărcător (s.n.)
încărcător2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încărcător
  • ‑ncărcător
  • încărcătorul
  • încărcătoru‑
  • ‑ncărcătorul
  • ‑ncărcătoru‑
plural
  • încărcătoare
  • ‑ncărcătoare
  • încărcătoarele
  • ‑ncărcătoarele
genitiv-dativ singular
  • încărcător
  • ‑ncărcător
  • încărcătorului
  • ‑ncărcătorului
plural
  • încărcătoare
  • ‑ncărcătoare
  • încărcătoarelor
  • ‑ncărcătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

încărcător (s.m.)

  • 1. Persoană care încarcă un recipient, un cuptor etc., care alimentează cu combustibil o mașină cu aburi etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: descărcător (adj.)

etimologie:

  • Încărca + sufix -ător.
    surse: DEX '98 DEX '09

încărcător (s.n.)

  • 1. Aparat, dispozitiv, mașină cu care se încarcă un vehicul, un agregat etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: elevator (s.n.) attach_file un exemplu
    exemple
    • Încărcător de cuptor Siemens-Martin.
      surse: DLRLC
  • 2. Dispozitiv care permite să se introducă mai multe cartușe în magazia unei arme de foc cu repetiție.
    surse: DEX '09 DEX '98 attach_file 2 exemple
    exemple
    • Înțelese că duce în spinare o pușcă militară... și o traistă cu încărcătoare. DUMITRIU, N. 184.
      surse: DLRLC
    • Se auzea în cadență țăcănind încărcătoarele de cartușe. BART, S. M. 91.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Cutie de tablă sau lamă în care se află cartușele și care se introduce în arma de foc pentru a se putea efectua trageri cu repetiție sau automate.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Încărca + sufix -ător.
    surse: DEX '98 DEX '09