opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Explicative DEX

ÎNCĂLȚĂTOARE s. f. v. încălțător.

ÎNCĂLȚĂTOARE s. f. v. încălțător.

încălțătoare sf vz încălțător

ÎNCĂLȚĂTOARE, încălțători, s. f. Încălțător.

ÎNCĂLȚĂTOR, încălțătoare, s. n. Obiect de metal, de material plastic sau de os în formă de limbă, care servește la introducerea piciorului în pantofi, ghete etc.; limbă. [Var.: încălțătoare s. f.] – Încălța + suf. -ător.

ÎNCĂLȚĂTOR, încălțătoare, s. n. Obiect de metal, de material plastic sau de os în formă de limbă, care servește la introducerea piciorului în pantofi, ghete etc.; limbă. [Var.: încălțătoare s. f.] – Încălța + suf. -ător.

încălțător sn [At: DA ms / V: (reg) ~oare sf / Pl: ~oare / E: încălța + -tor] Obiect de metal, plastic sau os în formă de limbă, care ajută la introducerea piciorului în încălțăminte.

ÎNCĂLȚĂTOR, încălțătoare, s. n. Unealtă de metal sau de os întrebuințată pentru a încălța pantofii; limbă (de ghete).

ÎNCĂLȚĂTOR ~oare n. Obiect, în formă de limbă, folosit la încălțat; lingură. ~ pentru pantofi. /a încălța + suf. ~ător

Ortografice DOOM

încălțător s. n., pl. încălțătoare

încălțător s. n., pl. încălțătoare

încălțător s. n., pl. încălțătoare

Sinonime

ÎNCĂLȚĂTOR s. limbă. (~ pentru pantofi.)

ÎNCĂLȚĂTOR s. limbă. (~ de ghete.)

Intrare: încălțătoare
încălțătoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încălțătoare
  • ‑ncălțătoare
  • încălțătoarea
  • ‑ncălțătoarea
plural
  • încălțători
  • ‑ncălțători
  • încălțătorile
  • ‑ncălțătorile
genitiv-dativ singular
  • încălțători
  • ‑ncălțători
  • încălțătorii
  • ‑ncălțătorii
plural
  • încălțători
  • ‑ncălțători
  • încălțătorilor
  • ‑ncălțătorilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: încălțător
încălțător substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încălțător
  • ‑ncălțător
  • încălțătorul
  • încălțătoru‑
  • ‑ncălțătorul
  • ‑ncălțătoru‑
plural
  • încălțătoare
  • ‑ncălțătoare
  • încălțătoarele
  • ‑ncălțătoarele
genitiv-dativ singular
  • încălțător
  • ‑ncălțător
  • încălțătorului
  • ‑ncălțătorului
plural
  • încălțătoare
  • ‑ncălțătoare
  • încălțătoarelor
  • ‑ncălțătoarelor
vocativ singular —
plural —
încălțătoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încălțătoare
  • ‑ncălțătoare
  • încălțătoarea
  • ‑ncălțătoarea
plural
  • încălțători
  • ‑ncălțători
  • încălțătorile
  • ‑ncălțătorile
genitiv-dativ singular
  • încălțători
  • ‑ncălțători
  • încălțătorii
  • ‑ncălțătorii
plural
  • încălțători
  • ‑ncălțători
  • încălțătorilor
  • ‑ncălțătorilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încălțătoare, încălțătorisubstantiv feminin

încălțător, încălțătoaresubstantiv neutru

  • 1. Obiect de metal, de material plastic sau de os în formă de limbă, care servește la introducerea piciorului în pantofi, ghete etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: limbă lingură
etimologie:
  • Încălța + -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.