9 definiții pentru înălțătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNĂLȚĂTÚRĂ, înălțaturi, s. f. (Rar) Ridicătură (de pământ); înălțime. – Înălța + suf. -ătură.
înălțătură sf [At: ODOBESCU, S. II, 224 / Pl: ~ri / E: înălța + -tură] (Rar) Ridicătură (de pământ) Si: colină1, deal (1), înălțime (6), movilă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNĂLȚĂTÚRĂ s. f. (Rar) Ridicătură (de pământ); înălțime. – Înălța + suf. -ătură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNĂLȚĂTÚRĂ s. f. (Rar) Ridicătură (de pămînt), înălțime. În marginea pădurii... pe o înălțătură, stau trei rînduri de șanțuri vechi. ODOBESCU, S. II 224.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
înălțătúră f., pl. ĭ. Loc înălțat, rîdicătură. V. estradă, prispă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
înălțătúră s. f., g.-d. art. înălțătúrii; pl. înălțătúri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înălțătúră s. f., g.-d. art. înălțătúrii; pl. înălțătúri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
ÎNĂLȚĂTÚRĂ s. v. dâmb, înălțime, ridicătură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înălțătură s. v. DÎMB. ÎNĂLȚIME. RIDICĂTURĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
înălțătură
- exemple
- În marginea pădurii... pe o înălțătură, stau trei rînduri de șanțuri vechi. ODOBESCU, S. II 224.surse: DLRLC
-
etimologie:
- Înălța + sufix -ătură.surse: DEX '98 DEX '09