9 definiții pentru împuțiciune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

împuțiciune sf [At: CORESI, EV. 309/27 / V: (înv) ~ucici~, ~uciuci~ / Pl: ~ni / E: împuți + -iciune] (Rar) 1-4 Împuțire (1-4). 5 (Fig) Trândăvire. 6 (Trv) Bășire. 7-8 Împuțeală (7-8). 9 Loc unde se află lucruri intrate în putrefacție Si: împuțitură. 10 (Pex) Murdărie.

ÎMPUȚICIÚNE, împuțiciuni, s. f. 1. Miros greu; putoare. 2. (Concr.) Lucru urât mirositor; p. ext. murdărie. – Împuți + suf. -ciune.

ÎMPUȚICIÚNE, împuțiciuni, s. f. 1. (Rar) Miros greu; putoare. 2. (Concr.) Lucru urât mirositor; p. ext. murdărie. – Împuți + suf. -ciune.

ÎMPUȚICIÚNE, împuțiciuni, s. f. (Rar, popular) 1. Miros greu (venit de la un lucru împuțit); putoare. Venea mirosul greu al tăbăcăriilor și împuțiciunea cîmpului de gunoaie. ARDELEANU, D. 68. 2. Lucru intrat în putrefacție, care miroase urît; murdărie. Apa adapă toată lumea, o curăță, o spală dă toate împuțiciunile. ȘEZ. III 101.

împuțicĭúne f. Vechĭ. Putoare, infecțiune.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

împuțiciúne s. f., g.-d. art. împuțiciúnii; pl. împuțiciúni

împuțiciúne s. f., g.-d. art. împuțiciúnii; pl. împuțiciúni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎMPUȚICIÚNE s. v. putoare.

ÎMPUȚICIUNE s. duhoare, infecție, miasmă, putoare, (livr.) fetiditate, (înv.) duh, smreduire. (Simțea o ~ insuportabilă.)

Intrare: împuțiciune
împuțiciune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împuțiciune
  • ‑mpuțiciune
  • împuțiciunea
  • ‑mpuțiciunea
plural
  • împuțiciuni
  • ‑mpuțiciuni
  • împuțiciunile
  • ‑mpuțiciunile
genitiv-dativ singular
  • împuțiciuni
  • ‑mpuțiciuni
  • împuțiciunii
  • ‑mpuțiciunii
plural
  • împuțiciuni
  • ‑mpuțiciuni
  • împuțiciunilor
  • ‑mpuțiciunilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

împuțiciune

  • 1. rar Miros greu.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: putoare un exemplu
    exemple
    • Venea mirosul greu al tăbăcăriilor și împuțiciunea cîmpului de gunoaie. ARDELEANU, D. 68.
      surse: DLRLC
  • 2. concretizat Lucru urât mirositor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • Împuți + sufix -ciune.
    surse: DEX '98 DEX '09