2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îmbuteliat, ~ă a [At: MDA ms / P: ~li-at / Pl: ~ați, ~e / E: îmbutelia] 1 (D. un recipient) Umplut sub presiune, apoi închis ermetic. 2 (D. un lichid, un gaz) Introdus în recipiente închise ermetic.

îmbutelia vt [At: DEX2 / P: ~li-a / Pzi: ~iez / E: fr embouteiller] 1 A umple sub presiune o butelie, o sticlă, închizând-o apoi ermetic. 2 (C. i. un lichid, un gaz) A introduce în recipiente închise ermetic.

ÎMBUTELIÁ, îmbuteliez, vb. I. Tranz. A umple (sub presiune) o butelie, o sticlă, închizând-o apoi ermetic. [Pr.: -li-a] – După fr. embouteiller.

ÎMBUTELIÁ, îmbuteliez, vb. I. Tranz. A umple (sub presiune) o butelie, o sticlă, închizând-o apoi ermetic. [Pr.: -li-a] – După fr. embouteiller.

ÎMBUTELIÁ vb. I. tr. A trage (un lichid) în sticle; a încărca buteliile (cu gaze lichefiate). [Pron. -li-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. embouteiller].

ÎMBUTELIÁ vb. tr. a trage (un lichid) în sticle; a încărca butelii. (după fr. embouteiller)

A ÎMBUTELIÁ ~éz tranz. (substanțe lichide sau gazoase) A turna în butelii (sau în alte recipiente), închizând ermetic. [Sil. -li-a] /în + butelie


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

îmbuteliá (a ~) (-li-a) vb., ind. prez. 3 îmbuteliáză, 1 pl. îmbuteliém (-li-em); conj. prez. 3 îmbuteliéze; ger. îmbuteliínd (-li-ind)

îmbuteliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. îmbuteliéz, 3 sg. și pl. îmbuteliáză, 1 pl. îmbuteliém (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. și pl. îmbuteliéze; ger. îmbuteliínd (sil. -li-ind)

Intrare: îmbuteliat
îmbuteliat participiu
participiu (PT2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbuteliat
  • ‑mbuteliat
  • îmbuteliatul
  • îmbuteliatu‑
  • ‑mbuteliatul
  • ‑mbuteliatu‑
  • îmbutelia
  • ‑mbutelia
  • îmbuteliata
  • ‑mbuteliata
plural
  • îmbuteliați
  • ‑mbuteliați
  • îmbuteliații
  • ‑mbuteliații
  • îmbuteliate
  • ‑mbuteliate
  • îmbuteliatele
  • ‑mbuteliatele
genitiv-dativ singular
  • îmbuteliat
  • ‑mbuteliat
  • îmbuteliatului
  • ‑mbuteliatului
  • îmbuteliate
  • ‑mbuteliate
  • îmbuteliatei
  • ‑mbuteliatei
plural
  • îmbuteliați
  • ‑mbuteliați
  • îmbuteliaților
  • ‑mbuteliaților
  • îmbuteliate
  • ‑mbuteliate
  • îmbuteliatelor
  • ‑mbuteliatelor
vocativ singular
plural
Intrare: îmbutelia
  • silabație: -li-a
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmbutelia
  • ‑mbutelia
  • îmbuteliere
  • ‑mbuteliere
  • îmbuteliat
  • ‑mbuteliat
  • îmbuteliatu‑
  • ‑mbuteliatu‑
  • îmbuteliind
  • ‑mbuteliind
  • îmbuteliindu‑
  • ‑mbuteliindu‑
singular plural
  • îmbutelia
  • ‑mbutelia
  • îmbuteliați
  • ‑mbuteliați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmbuteliez
  • ‑mbuteliez
(să)
  • îmbuteliez
  • ‑mbuteliez
  • îmbuteliam
  • ‑mbuteliam
  • îmbuteliai
  • ‑mbuteliai
  • îmbuteliasem
  • ‑mbuteliasem
a II-a (tu)
  • îmbuteliezi
  • ‑mbuteliezi
(să)
  • îmbuteliezi
  • ‑mbuteliezi
  • îmbuteliai
  • ‑mbuteliai
  • îmbuteliași
  • ‑mbuteliași
  • îmbuteliaseși
  • ‑mbuteliaseși
a III-a (el, ea)
  • îmbutelia
  • ‑mbutelia
(să)
  • îmbutelieze
  • ‑mbutelieze
  • îmbutelia
  • ‑mbutelia
  • îmbutelie
  • ‑mbutelie
  • îmbuteliase
  • ‑mbuteliase
plural I (noi)
  • îmbuteliem
  • ‑mbuteliem
(să)
  • îmbuteliem
  • ‑mbuteliem
  • îmbuteliam
  • ‑mbuteliam
  • îmbuteliarăm
  • ‑mbuteliarăm
  • îmbuteliaserăm
  • ‑mbuteliaserăm
  • îmbuteliasem
  • ‑mbuteliasem
a II-a (voi)
  • îmbuteliați
  • ‑mbuteliați
(să)
  • îmbuteliați
  • ‑mbuteliați
  • îmbuteliați
  • ‑mbuteliați
  • îmbuteliarăți
  • ‑mbuteliarăți
  • îmbuteliaserăți
  • ‑mbuteliaserăți
  • îmbuteliaseți
  • ‑mbuteliaseți
a III-a (ei, ele)
  • îmbutelia
  • ‑mbutelia
(să)
  • îmbutelieze
  • ‑mbutelieze
  • îmbuteliau
  • ‑mbuteliau
  • îmbutelia
  • ‑mbutelia
  • îmbuteliaseră
  • ‑mbuteliaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)