2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îmbucări [At: I. CR. III, 345 / Pzi: ~resc / E: îmbucare] 1 vt A hrăni vitele. 2 vr (Nob; d. vite) A se hrăni. 3 vr (Nob; d. vite) A se sătura.

ÎMBUCĂRÍ, îmbucăresc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A da de mâncare vitelor. 2. Refl. (Despre vite) A se hrăni, a se sătura. – Din îmbucare (< îmbuca).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎMBUCĂRÍ vb. v. sătura.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ÎMBUCĂRÍRE s. f. v. îmbucări. [DLRM]

Intrare: îmbucărire
îmbucărire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbucărire
  • ‑mbucărire
  • îmbucărirea
  • ‑mbucărirea
plural
  • îmbucăriri
  • ‑mbucăriri
  • îmbucăririle
  • ‑mbucăririle
genitiv-dativ singular
  • îmbucăriri
  • ‑mbucăriri
  • îmbucăririi
  • ‑mbucăririi
plural
  • îmbucăriri
  • ‑mbucăriri
  • îmbucăririlor
  • ‑mbucăririlor
vocativ singular
plural
Intrare: îmbucări
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmbucări
  • ‑mbucări
  • îmbucărire
  • ‑mbucărire
  • îmbucărit
  • ‑mbucărit
  • îmbucăritu‑
  • ‑mbucăritu‑
  • îmbucărind
  • ‑mbucărind
  • îmbucărindu‑
  • ‑mbucărindu‑
singular plural
  • îmbucărește
  • ‑mbucărește
  • îmbucăriți
  • ‑mbucăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmbucăresc
  • ‑mbucăresc
(să)
  • îmbucăresc
  • ‑mbucăresc
  • îmbucăream
  • ‑mbucăream
  • îmbucării
  • ‑mbucării
  • îmbucărisem
  • ‑mbucărisem
a II-a (tu)
  • îmbucărești
  • ‑mbucărești
(să)
  • îmbucărești
  • ‑mbucărești
  • îmbucăreai
  • ‑mbucăreai
  • îmbucăriși
  • ‑mbucăriși
  • îmbucăriseși
  • ‑mbucăriseși
a III-a (el, ea)
  • îmbucărește
  • ‑mbucărește
(să)
  • îmbucărească
  • ‑mbucărească
  • îmbucărea
  • ‑mbucărea
  • îmbucări
  • ‑mbucări
  • îmbucărise
  • ‑mbucărise
plural I (noi)
  • îmbucărim
  • ‑mbucărim
(să)
  • îmbucărim
  • ‑mbucărim
  • îmbucăream
  • ‑mbucăream
  • îmbucărirăm
  • ‑mbucărirăm
  • îmbucăriserăm
  • ‑mbucăriserăm
  • îmbucărisem
  • ‑mbucărisem
a II-a (voi)
  • îmbucăriți
  • ‑mbucăriți
(să)
  • îmbucăriți
  • ‑mbucăriți
  • îmbucăreați
  • ‑mbucăreați
  • îmbucărirăți
  • ‑mbucărirăți
  • îmbucăriserăți
  • ‑mbucăriserăți
  • îmbucăriseți
  • ‑mbucăriseți
a III-a (ei, ele)
  • îmbucăresc
  • ‑mbucăresc
(să)
  • îmbucărească
  • ‑mbucărească
  • îmbucăreau
  • ‑mbucăreau
  • îmbucări
  • ‑mbucări
  • îmbucăriseră
  • ‑mbucăriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)