4 definiții pentru îmbucărire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îmbucări [At: I. CR. III, 345 / Pzi: ~resc / E: îmbucare] 1 vt A hrăni vitele. 2 vr (Nob; d. vite) A se hrăni. 3 vr (Nob; d. vite) A se sătura.

ÎMBUCĂRI, îmbucăresc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A da de mîncare vitelor. 2. Refl. (Despre vite) A se hrăni, a se sătura. – Din îmbucare (< îmbuca).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: îmbucărire
îmbucărire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbucărire
  • ‑mbucărire
  • îmbucărirea
  • ‑mbucărirea
plural
  • îmbucăriri
  • ‑mbucăriri
  • îmbucăririle
  • ‑mbucăririle
genitiv-dativ singular
  • îmbucăriri
  • ‑mbucăriri
  • îmbucăririi
  • ‑mbucăririi
plural
  • îmbucăriri
  • ‑mbucăriri
  • îmbucăririlor
  • ‑mbucăririlor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îmbucări, îmbucărescverb

regional
etimologie:
  • îmbucare (din îmbuca). DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.