5 definiții pentru îmbezna


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îmbezna [At: ANTIM, P. 175 / S și: (îrg) înb~ / V: (reg; cscj) ~ni / Pzi: ~nez, 3 ~nește / E: în- + beznă] 1 vt (Înv) A arunca pe cineva în prăpastie. 2 vrim (Reg) A se face întuneric.

ÎMBEZNÁ, pers. 3 îmbeznează, vb. I. Refl. (Reg.) A se face întuneric beznă. – Din în- + beznă.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎMBEZNÁ vb. v. întuneca.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

îmbezná, îmbeznéz, vb. I (reg., înv.) a arunca pe cineva în abis, în beznă, în hău; cu forma îmbezní, imbeznește, vb. IV = a întuneca.

Intrare: îmbezna
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmbezna
  • ‑mbezna
  • îmbeznare
  • ‑mbeznare
  • îmbeznat
  • ‑mbeznat
  • îmbeznatu‑
  • ‑mbeznatu‑
  • îmbeznând
  • ‑mbeznând
  • îmbeznându‑
  • ‑mbeznându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • îmbeznea
  • ‑mbeznea
(să)
  • îmbezneze
  • ‑mbezneze
  • îmbezna
  • ‑mbezna
  • îmbeznă
  • ‑mbeznă
  • îmbeznase
  • ‑mbeznase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • îmbeznea
  • ‑mbeznea
(să)
  • îmbezneze
  • ‑mbezneze
  • îmbeznau
  • ‑mbeznau
  • îmbezna
  • ‑mbezna
  • îmbeznaseră
  • ‑mbeznaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)