2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îmbălțare sf [At: MARIAN, NU. 247 / S și: (înv) înb~ / V: (reg) ire / Pl: ări / E: îmbălța] (Reg) Punere a vălului pe capul miresei Si: înhobotare (1).

îmbălța vt [At: MARIAN, NU. 546 / S și: (înv) înb~ / V: (reg; cscj) i (Pzi: esc) / Pzi: ez / E: în- + balț1] (Reg) A pune vălul pe capul miresei Si: (reg) a înhobota.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎMBĂLȚÁ vb. v. însovoni.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

îmbălțáre s.f. (reg.) punerea balțului (vălului) pe capul miresei; înhobotare, îmbrobodire.

îmbălțá, îmbălțéz, vb. I (reg.) a pune balțul (vălul) pe capul miresei; a înhobota, a îmbrobodi.

Intrare: îmbălțare
îmbălțare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbălțare
  • ‑mbălțare
  • îmbălțarea
  • ‑mbălțarea
plural
  • îmbălțări
  • ‑mbălțări
  • îmbălțările
  • ‑mbălțările
genitiv-dativ singular
  • îmbălțări
  • ‑mbălțări
  • îmbălțării
  • ‑mbălțării
plural
  • îmbălțări
  • ‑mbălțări
  • îmbălțărilor
  • ‑mbălțărilor
vocativ singular
plural
Intrare: îmbălța
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmbălța
  • ‑mbălța
  • îmbălțare
  • ‑mbălțare
  • îmbălțat
  • ‑mbălțat
  • îmbălțatu‑
  • ‑mbălțatu‑
  • îmbălțând
  • ‑mbălțând
  • îmbălțându‑
  • ‑mbălțându‑
singular plural
  • îmbălțea
  • ‑mbălțea
  • îmbălțați
  • ‑mbălțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmbălțez
  • ‑mbălțez
(să)
  • îmbălțez
  • ‑mbălțez
  • îmbălțam
  • ‑mbălțam
  • îmbălțai
  • ‑mbălțai
  • îmbălțasem
  • ‑mbălțasem
a II-a (tu)
  • îmbălțezi
  • ‑mbălțezi
(să)
  • îmbălțezi
  • ‑mbălțezi
  • îmbălțai
  • ‑mbălțai
  • îmbălțași
  • ‑mbălțași
  • îmbălțaseși
  • ‑mbălțaseși
a III-a (el, ea)
  • îmbălțea
  • ‑mbălțea
(să)
  • îmbălțeze
  • ‑mbălțeze
  • îmbălța
  • ‑mbălța
  • îmbălță
  • ‑mbălță
  • îmbălțase
  • ‑mbălțase
plural I (noi)
  • îmbălțăm
  • ‑mbălțăm
(să)
  • îmbălțăm
  • ‑mbălțăm
  • îmbălțam
  • ‑mbălțam
  • îmbălțarăm
  • ‑mbălțarăm
  • îmbălțaserăm
  • ‑mbălțaserăm
  • îmbălțasem
  • ‑mbălțasem
a II-a (voi)
  • îmbălțați
  • ‑mbălțați
(să)
  • îmbălțați
  • ‑mbălțați
  • îmbălțați
  • ‑mbălțați
  • îmbălțarăți
  • ‑mbălțarăți
  • îmbălțaserăți
  • ‑mbălțaserăți
  • îmbălțaseți
  • ‑mbălțaseți
a III-a (ei, ele)
  • îmbălțea
  • ‑mbălțea
(să)
  • îmbălțeze
  • ‑mbălțeze
  • îmbălțau
  • ‑mbălțau
  • îmbălța
  • ‑mbălța
  • îmbălțaseră
  • ‑mbălțaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)