2 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
îmbălțare sf [At: MARIAN, NU. 247 / S și: (înv) înb~ / V: (reg) ~țire / Pl: ~țări / E: îmbălța] (Reg) Punere a vălului pe capul miresei Si: înhobotare (1).
îmbălța vt [At: MARIAN, NU. 546 / S și: (înv) înb~ / V: (reg; cscj) ~ți (Pzi: ~țesc) / Pzi: ~țez / E: în- + balț1] (Reg) A pune vălul pe capul miresei Si: (reg) a înhobota.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎMBĂLȚÁ vb. v. însovoni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îmbălța vb. v. ÎNSOVONI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
îmbălțáre s.f. (reg.) punerea balțului (vălului) pe capul miresei; înhobotare, îmbrobodire.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îmbălțá, îmbălțéz, vb. I (reg.) a pune balțul (vălul) pe capul miresei; a înhobota, a îmbrobodi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: îmbălțare
îmbălțare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: îmbălța
| verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)