dexonline

6 definiții pentru zădărî

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zădărî v [At: PSALT. 315 / V: (îrg) ~ri, zâd~, (înv) zederî, (reg) zidări, zid~, jidări (Pzi: jidăr) / Pzi: ~răsc și (reg) zâdăr, jâdăr / E: vsl задьрати, задерж] 1 (Îrg; c. i. ființe) A provoca (1). 2 A sâcâi (1). 3 (Fig) A neliniști. 4 (Rar; d. corpuri de armată) A hărțui. 5 (Pop; csnp) A nimici (1). 6 (Olt; c. i. răni, bube etc.) A zgândări (8). 7 (Rar; c. i. foc, flăcări etc.) A ațâța (1).

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de Anca Alexandru
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

zădări v vz zădărî

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de Anca Alexandru
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

zâdărî v vz zădărî

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de Anca Alexandru
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

zederî v vz zădărî

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

zidări² v vz zădărî

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

zidărî v vz zădărî

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

Intrare: zădărî

zădărî verb grupa a IV-a conjugarea a VII-a tranzitiv

verb (VT410) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) zădărî	zădărâre	zădărât zădărâtu‑	zădărând zădărându‑	singular	plural
		(a) zădărî	zădărâre	zădărât zădărâtu‑	zădărând zădărându‑	zădărăște zădăraște	zădărâți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	zădărăsc	(să) zădărăsc	zădăram	zădărâi	zădărâsem
	a II-a (tu)	zădărăști	(să) zădărăști	zădărai	zădărâși	zădărâseși
	a III-a (el, ea)	zădărăște zădăraște	(să) zădărască	zădăra	zădărî	zădărâse
plural	I (noi)	zădărâm	(să) zădărâm	zădăram	zădărârăm	zădărâserăm zădărâsem
	a II-a (voi)	zădărâți	(să) zădărâți	zădărați	zădărârăți	zădărâserăți zădărâseți
	a III-a (ei, ele)	zădărăsc	(să) zădărască	zădărau	zădărâră	zădărâseră

zădări verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) zădări	zădărire	zădărit zădăritu‑	zădărind zădărindu‑	singular	plural
		(a) zădări	zădărire	zădărit zădăritu‑	zădărind zădărindu‑	zădărește	zădăriți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	zădăresc	(să) zădăresc	zădăream	zădării	zădărisem
	a II-a (tu)	zădărești	(să) zădărești	zădăreai	zădăriși	zădăriseși
	a III-a (el, ea)	zădărește	(să) zădărească	zădărea	zădări	zădărise
plural	I (noi)	zădărim	(să) zădărim	zădăream	zădărirăm	zădăriserăm zădărisem
	a II-a (voi)	zădăriți	(să) zădăriți	zădăreați	zădărirăți	zădăriserăți zădăriseți
	a III-a (ei, ele)	zădăresc	(să) zădărească	zădăreau	zădăriră	zădăriseră

zidărî

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

zederî

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

zâdărî

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)