2 intrări

11 definiții

Explicative DEX

tărăgănat, ~ă [At: ALECSANDRI, T. 1302 / V: (pop) tr~ / Pl: ~ați, ~e / E: tărăgăna] (Pop) 1-2 a, av (D. acțiuni) (Care este) executat încet, cu multe amânări Si: (liv) trenant (1). 3 a (Rar; d. oameni) Care se mișcă încet. 4 a (D. voce) Domol (24). 5 a (D. cuvinte) Rar și prelungit. 6 a (D. o melodie) Cu note sau modulații prelungite. 7 a (D. drumuri, terenuri etc.) În pantă lină.

străgăna v vz tărăgăna

străgăni v vz tărăgăna

tărăgăi2 v vz tărăgăna

tărăgăna [At: M. COSTIN. O. 42 / V: (pop) tr~ (Pzi: tragăn), (îrg) str~, străgăni, ~găi, trăgâna, (reg) ~ni, trăgăni, (din necesități de rimă) tregina / Pzi: ~nez / E: ns cf trage] 1 vr (Îvr) A-și avea originea Si: a descinde. 2 vt (Pop; și, îvr, îe a ~ la vreme) A amâna de pe o zi pe alta rezolvarea unei probleme, săvârșirea unei acțiuni Si: a întârzia, a temporiza, a tergiversa, (îrg) a tămânda (1), (reg) a tărărui (1). 3 vt (Pop; c. i. pașii, mersul) A merge încet, anevoie, târându-și picioarele. 4 vt (Pop) A vorbi rar, lungind silabele. 5-6 vir (Pop; d. vreme, timp) A se scurge încet. 7-8 vir (Pop; d. vreme, timp) A se prelungi. 9 vt (Pop) A cânta alene (cu jale) Si: a doini. 10 vr (Pop) A se jeli. 11 vi (Pop; d. vânt) A adia (5). 12 vt (Pop; îe) A tr~ o viață sau a-și tr~ traiul A o duce greu. 13 vi (Reg; îe) A tr~ cu ochii A trage cu ochiul.

tărăgăni v vz tărăgăna

trăgăna v vz tărăgăna

trăgănat, ~ă a vz tărăgănat

trăgăni v vz tărăgăna

trăgâna v vz tărăgăna

tregina v vz tărăgăna

Intrare: tărăgănat
tărăgănat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tărăgănat
  • tărăgănatul
  • tărăgănatu‑
  • tărăgăna
  • tărăgănata
plural
  • tărăgănați
  • tărăgănații
  • tărăgănate
  • tărăgănatele
genitiv-dativ singular
  • tărăgănat
  • tărăgănatului
  • tărăgănate
  • tărăgănatei
plural
  • tărăgănați
  • tărăgănaților
  • tărăgănate
  • tărăgănatelor
vocativ singular
plural
trăgănat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trăgănat
  • trăgănatul
  • trăgănatu‑
  • trăgăna
  • trăgănata
plural
  • trăgănați
  • trăgănații
  • trăgănate
  • trăgănatele
genitiv-dativ singular
  • trăgănat
  • trăgănatului
  • trăgănate
  • trăgănatei
plural
  • trăgănați
  • trăgănaților
  • trăgănate
  • trăgănatelor
vocativ singular
plural
Intrare: tărăgăna
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tărăgăna
  • tărăgănare
  • tărăgănat
  • tărăgănatu‑
  • tărăgănând
  • tărăgănându‑
singular plural
  • tărăgănea
  • tărăgănați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tărăgănez
(să)
  • tărăgănez
  • tărăgănam
  • tărăgănai
  • tărăgănasem
a II-a (tu)
  • tărăgănezi
(să)
  • tărăgănezi
  • tărăgănai
  • tărăgănași
  • tărăgănaseși
a III-a (el, ea)
  • tărăgănea
(să)
  • tărăgăneze
  • tărăgăna
  • tărăgănă
  • tărăgănase
plural I (noi)
  • tărăgănăm
(să)
  • tărăgănăm
  • tărăgănam
  • tărăgănarăm
  • tărăgănaserăm
  • tărăgănasem
a II-a (voi)
  • tărăgănați
(să)
  • tărăgănați
  • tărăgănați
  • tărăgănarăți
  • tărăgănaserăți
  • tărăgănaseți
a III-a (ei, ele)
  • tărăgănea
(să)
  • tărăgăneze
  • tărăgănau
  • tărăgăna
  • tărăgănaseră
verb (VT213)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tărăgăia
  • tărăgăiere
  • tărăgăiat
  • tărăgăiatu‑
  • tărăgăind
  • tărăgăindu‑
singular plural
  • tărăgăia
  • tărăgăiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tărăgăiez
(să)
  • tărăgăiez
  • tărăgăiam
  • tărăgăiai
  • tărăgăiasem
a II-a (tu)
  • tărăgăiezi
(să)
  • tărăgăiezi
  • tărăgăiai
  • tărăgăiași
  • tărăgăiaseși
a III-a (el, ea)
  • tărăgăia
(să)
  • tărăgăieze
  • tărăgăia
  • tărăgăie
  • tărăgăiase
plural I (noi)
  • tărăgăiem
(să)
  • tărăgăiem
  • tărăgăiam
  • tărăgăiarăm
  • tărăgăiaserăm
  • tărăgăiasem
a II-a (voi)
  • tărăgăiați
(să)
  • tărăgăiați
  • tărăgăiați
  • tărăgăiarăți
  • tărăgăiaserăți
  • tărăgăiaseți
a III-a (ei, ele)
  • tărăgăia
(să)
  • tărăgăieze
  • tărăgăiau
  • tărăgăia
  • tărăgăiaseră
tregina
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
trăgâna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
trăgăni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tărăgăni
  • tărăgănire
  • tărăgănit
  • tărăgănitu‑
  • tărăgănind
  • tărăgănindu‑
singular plural
  • tărăgănește
  • tărăgăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tărăgănesc
(să)
  • tărăgănesc
  • tărăgăneam
  • tărăgănii
  • tărăgănisem
a II-a (tu)
  • tărăgănești
(să)
  • tărăgănești
  • tărăgăneai
  • tărăgăniși
  • tărăgăniseși
a III-a (el, ea)
  • tărăgănește
(să)
  • tărăgănească
  • tărăgănea
  • tărăgăni
  • tărăgănise
plural I (noi)
  • tărăgănim
(să)
  • tărăgănim
  • tărăgăneam
  • tărăgănirăm
  • tărăgăniserăm
  • tărăgănisem
a II-a (voi)
  • tărăgăniți
(să)
  • tărăgăniți
  • tărăgăneați
  • tărăgănirăți
  • tărăgăniserăți
  • tărăgăniseți
a III-a (ei, ele)
  • tărăgănesc
(să)
  • tărăgănească
  • tărăgăneau
  • tărăgăni
  • tărăgăniseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trăgăna
  • trăgănare
  • trăgănat
  • trăgănatu‑
  • trăgănând
  • trăgănându‑
singular plural
  • trăgănea
  • trăgănați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trăgănez
(să)
  • trăgănez
  • trăgănam
  • trăgănai
  • trăgănasem
a II-a (tu)
  • trăgănezi
(să)
  • trăgănezi
  • trăgănai
  • trăgănași
  • trăgănaseși
a III-a (el, ea)
  • trăgănea
(să)
  • trăgăneze
  • trăgăna
  • trăgănă
  • trăgănase
plural I (noi)
  • trăgănăm
(să)
  • trăgănăm
  • trăgănam
  • trăgănarăm
  • trăgănaserăm
  • trăgănasem
a II-a (voi)
  • trăgănați
(să)
  • trăgănați
  • trăgănați
  • trăgănarăți
  • trăgănaserăți
  • trăgănaseți
a III-a (ei, ele)
  • trăgănea
(să)
  • trăgăneze
  • trăgănau
  • trăgăna
  • trăgănaseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tărăgăi
  • tărăgăire
  • tărăgăit
  • tărăgăitu‑
  • tărăgăind
  • tărăgăindu‑
singular plural
  • tărăgăiește
  • tărăgăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tărăgăiesc
(să)
  • tărăgăiesc
  • tărăgăiam
  • tărăgăii
  • tărăgăisem
a II-a (tu)
  • tărăgăiești
(să)
  • tărăgăiești
  • tărăgăiai
  • tărăgăiși
  • tărăgăiseși
a III-a (el, ea)
  • tărăgăiește
(să)
  • tărăgăiască
  • tărăgăia
  • tărăgăi
  • tărăgăise
plural I (noi)
  • tărăgăim
(să)
  • tărăgăim
  • tărăgăiam
  • tărăgăirăm
  • tărăgăiserăm
  • tărăgăisem
a II-a (voi)
  • tărăgăiți
(să)
  • tărăgăiți
  • tărăgăiați
  • tărăgăirăți
  • tărăgăiserăți
  • tărăgăiseți
a III-a (ei, ele)
  • tărăgăiesc
(să)
  • tărăgăiască
  • tărăgăiau
  • tărăgăi
  • tărăgăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Exemple de pronunție a termenului „tărăgănat” (6 clipuri)
Clipul 1 / 6