3 intrări

7 definiții

Explicative DEX

tigni2 v vz tihni

ticni v vz tihni

tihni vi [At: ANON. CAR. / V: (îvp) ticni, (reg) tigni, timni, tini / Pzi: 3 ~nește / E: vsl тихнѫти] (Cu pronumele subiect logic în dativ) 1 A avea mulțumire de pe urma unui lucru. 2 A se bucura în liniște de ceva. 3 A-i cădea bine ceva Si: a prii, (reg) a tiposi (5).

timni v vz tihni

tini v vz tihni

țicni [At: ANTIPA, P. 299 / V: țigni / Pzi: ~nesc / E: țic1] 1 vt (Pop) A lovi ușor un obiect (producând zgomot sau fisurându-l) Si: (reg) a țocni (1). 2 vt (Reg) A ciocni (pahare) în semn de urare. 3 vi (Îvr; d. arme de foc) A produce un rateu. 4 vi (Îvr; d. artere) A plesni. 5 vi (Reg; d. animale) A muri. 6 vr (Fam; fig) A-și pierde puterea de judecată Si: a se scrânti, a se sminti, (fam) a se țăcăni (11). 7 vt (Reg) A găsi pe cineva din întâmplare. 8-9 vi, vtf (Reg; d. pluta undiței sau d. undiță) A face o mișcare bruscă atunci când peștele mușcă din momeală. 10 vi (Reg; d. oameni) A se mișca din loc Si: a se clinti (2), a se urni.

țigni v vz țicni

Intrare: tigni
tigni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: tihni
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tihni
  • tihnire
  • tihnit
  • tihnitu‑
  • tihnind
  • tihnindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • tihnește
(să)
  • tihnească
  • tihnea
  • tihni
  • tihnise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • tihnesc
(să)
  • tihnească
  • tihneau
  • tihni
  • tihniseră
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ticni
  • ticnire
  • ticnit
  • ticnitu‑
  • ticnind
  • ticnindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • ticnește
(să)
  • ticnească
  • ticnea
  • ticni
  • ticnise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • ticnesc
(să)
  • ticnească
  • ticneau
  • ticni
  • ticniseră
timni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tigni
  • tignire
  • tignit
  • tignitu‑
  • tignind
  • tignindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • tignește
(să)
  • tignească
  • tignea
  • tigni
  • tignise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • tignesc
(să)
  • tignească
  • tigneau
  • tigni
  • tigniseră
Intrare: țicni
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țicni
  • țicnire
  • țicnit
  • țicnitu‑
  • țicnind
  • țicnindu‑
singular plural
  • țicnește
  • țicniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țicnesc
(să)
  • țicnesc
  • țicneam
  • țicnii
  • țicnisem
a II-a (tu)
  • țicnești
(să)
  • țicnești
  • țicneai
  • țicniși
  • țicniseși
a III-a (el, ea)
  • țicnește
(să)
  • țicnească
  • țicnea
  • țicni
  • țicnise
plural I (noi)
  • țicnim
(să)
  • țicnim
  • țicneam
  • țicnirăm
  • țicniserăm
  • țicnisem
a II-a (voi)
  • țicniți
(să)
  • țicniți
  • țicneați
  • țicnirăți
  • țicniserăți
  • țicniseți
a III-a (ei, ele)
  • țicnesc
(să)
  • țicnească
  • țicneau
  • țicni
  • țicniseră
țigni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)