dexonline

2 intrări

4 definiții

Explicative DEX

testea sf [At: (a. 1761) ap. TDRG / V: (reg) tis~ / Pl: ~ele / E: tc deste] 1 Pachet conținând un număr fix (10, 12 sau 24) de obiecte de același fel (astăzi mai ales ace), legate sau ambalate împreună. 2 (Pex) Ambalaj al unei testele (1). 3 (Spc) Ambalaj în care se păstrează obiectele dintr-o testea (1). 4 (Îvp; fig) Număr de 12 persoane. 5 (Îvp; pex; fig) Mulțime. 6 Teanc de hârtie cuprinzând 24 sau 25 de coli Si: (reg) conț¹. 7 (Reg) Mănunchi de spice Si: (reg) polog.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

cești vt [At: ȘEZ. V 56/9 / Pzi: ~tesc / E: nct] (Reg) A tăia cepurile bradului.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

tistea sf vz testea

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

țești^[1] v vz cești

Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

Intrare: testea

testea substantiv feminin

substantiv feminin (F151) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	testea	testeaua
nominativ-acuzativ	plural	testele	testelele
genitiv-dativ	singular	testele	testelei
genitiv-dativ	plural	testele	testelelor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

tistea

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

arată variantele

Intrare: cești

cești verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) cești	ceștire	ceștit ceștitu‑	ceștind ceștindu‑	singular	plural
		(a) cești	ceștire	ceștit ceștitu‑	ceștind ceștindu‑	ceștește	ceștiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	ceștesc	(să) ceștesc	ceșteam	ceștii	ceștisem
	a II-a (tu)	ceștești	(să) ceștești	ceșteai	ceștiși	ceștiseși
	a III-a (el, ea)	ceștește	(să) ceștească	ceștea	cești	ceștise
plural	I (noi)	ceștim	(să) ceștim	ceșteam	ceștirăm	ceștiserăm ceștisem
	a II-a (voi)	ceștiți	(să) ceștiți	ceșteați	ceștirăți	ceștiserăți ceștiseți
	a III-a (ei, ele)	ceștesc	(să) ceștească	ceșteau	ceștiră	ceștiseră

țești verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) țești	țeștire	țeștit țeștitu‑	țeștind țeștindu‑	singular	plural
		(a) țești	țeștire	țeștit țeștitu‑	țeștind țeștindu‑	țeștește	țeștiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	țeștesc	(să) țeștesc	țeșteam	țeștii	țeștisem
	a II-a (tu)	țeștești	(să) țeștești	țeșteai	țeștiși	țeștiseși
	a III-a (el, ea)	țeștește	(să) țeștească	țeștea	țești	țeștise
plural	I (noi)	țeștim	(să) țeștim	țeșteam	țeștirăm	țeștiserăm țeștisem
	a II-a (voi)	țeștiți	(să) țeștiți	țeșteați	țeștirăți	țeștiserăți țeștiseți
	a III-a (ei, ele)	țeștesc	(să) țeștească	țeșteau	țeștiră	țeștiseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)