2 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tarac1 sm [At: CIHAC II, 619 / Pl: ~aci / E: nct] (Mol) Piept de vită Si: antricot.

taraș sm [At: MOXA, 393/6 / V: (înv) ~ac, ~as, (reg) tăr~ / Pl: ~i / E: ucr, rs тарас] 1 (Reg) Stâlp de lemn bătut în pământ, care servește ca element de susținere pentru un pod, un zăgaz, un gard etc. 2 (Înv) Băț ferecat pentru vânătoare.

Intrare: Tarac
Tarac nume propriu
nume propriu (I3)
  • Tarac
Intrare: tarac
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tarac
  • taracul
  • taracu‑
plural
  • taraci
  • taracii
genitiv-dativ singular
  • tarac
  • taracului
plural
  • taraci
  • taracilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • taraș
  • tarașul
  • tarașu‑
plural
  • tarași
  • tarașii
genitiv-dativ singular
  • taraș
  • tarașului
plural
  • tarași
  • tarașilor
vocativ singular
plural
tăraș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
taras
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)