2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sforță sf [At: NEGULICI / Pl: ~țe / E: s- + forță] (Îrg) 1-3 Forță fizică (sau intelectuală, morală). 4 (Îlav) Cu ~ În mod forțat.

sforța [At: NEGULICI / Pzi: ez / E: s- + forța cf it sforzare] 1 vr (Îvp; fam) A se sili (4). 2 vr (Îvr) A se mări. 3 vt (Îvr; c. i. ființe) A viola.

Intrare: sforță
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sforță
  • sforța
plural
  • sforțe
  • sforțele
genitiv-dativ singular
  • sforțe
  • sforței
plural
  • sforțe
  • sforțelor
vocativ singular
plural
Intrare: sforța
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sforța
  • sforțare
  • sforțat
  • sforțatu‑
  • sforțând
  • sforțându‑
singular plural
  • sforțea
  • sforțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sforțez
(să)
  • sforțez
  • sforțam
  • sforțai
  • sforțasem
a II-a (tu)
  • sforțezi
(să)
  • sforțezi
  • sforțai
  • sforțași
  • sforțaseși
a III-a (el, ea)
  • sforțea
(să)
  • sforțeze
  • sforța
  • sforță
  • sforțase
plural I (noi)
  • sforțăm
(să)
  • sforțăm
  • sforțam
  • sforțarăm
  • sforțaserăm
  • sforțasem
a II-a (voi)
  • sforțați
(să)
  • sforțați
  • sforțați
  • sforțarăți
  • sforțaserăți
  • sforțaseți
a III-a (ei, ele)
  • sforțea
(să)
  • sforțeze
  • sforțau
  • sforța
  • sforțaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)