2 intrări

8 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

scociorât sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (îrg) scorocit / E: scociorî] (Îvp) 1-15 Scociorâre (1-15).

scociorât sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX, / V: (îrg) scorocit / E: scociorî] (Îvp) 1-15 Scociorâre (1-15).

scociorî [At: N. COSTIN, L. 544 / V: (îrg) scoroci, (reg) ~ri, scoconi, cociorî / Pzi: ~răsc, (reg) ~resc, 2 ~răști, (reg) ~rești, 3 ~răște, (reg) ~oa, ~'o, ~iu / E: nct] 1-2 vt (Îvp; fam) A scormoni (1-2). 3 vt (Spc; c. i. focul, jarul, cărbunii etc.) A scormoni (6). 4-5 vt (Îvp) A scormoni (11, 14). 6 vt (Îvp; c. i. Boli în stare latentă) A scoate la iveală. 7 vt (Reg) A percheziționa. 8-9 vti (Pfm; fig; c. i. abstracte) A cerceta cu foarte mare atenție. 10-11 vti (Reg) A iscodi. 12 vt (Reg; îf scoroci; c. i. deprinderi, cunoștințe etc.) A face să-și însușească ori a-și însuși (în urma studiului, a exercițiilor). 13 vt (Îdt) A împrăștia. 14 vt (Reg; spc; c. i. oi) A nu lăsa să stea îngrămădite (pe vreme de caniculă) Si: a împinge, a înțepa, a îmboldi. 15 vt (Reg; îf scoroci; c. i. vești, păreri etc.) A difuza (2). 16 vt (Reg) A născoci. 17 vt (Îrg; fig) A stârni (15). 18 vr (Reg; fig) A se enerva (5). 19 vr (Reg; pex) A se răsti1. 20 vr A deveni agresiv. 21 vr (Reg; d. vite) A se agita înainte de împreunare. 22 vt (Îdt) A trezi (1). 23 vr (Îrg) A apărea (1). 24 vr (Îrg) A se stârni (11). 25 vt (Pfm; fig) A irita pe cineva amintindu-i lucruri neplăcute.

Intrare: scociorât
scociorât1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scociorât
  • scociorâtul
  • scociorâtu‑
  • scociorâ
  • scociorâta
plural
  • scociorâți
  • scociorâții
  • scociorâte
  • scociorâtele
genitiv-dativ singular
  • scociorât
  • scociorâtului
  • scociorâte
  • scociorâtei
plural
  • scociorâți
  • scociorâților
  • scociorâte
  • scociorâtelor
vocativ singular
plural
scociorât2 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scociorât
  • scociorâtul
  • scociorâtu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • scociorât
  • scociorâtului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scorocit
  • scorocitul
  • scorocitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • scorocit
  • scorocitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: scociorî
verb (VT410)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scociorî
  • scociorâre
  • scociorât
  • scociorâtu‑
  • scociorând
  • scociorându‑
singular plural
  • scociorăște
  • scocioraște
  • scociorâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scociorăsc
(să)
  • scociorăsc
  • scocioram
  • scociorâi
  • scociorâsem
a II-a (tu)
  • scociorăști
(să)
  • scociorăști
  • scociorai
  • scociorâși
  • scociorâseși
a III-a (el, ea)
  • scociorăște
  • scocioraște
(să)
  • scociorască
  • scociora
  • scociorî
  • scociorâse
plural I (noi)
  • scociorâm
(să)
  • scociorâm
  • scocioram
  • scociorârăm
  • scociorâserăm
  • scociorâsem
a II-a (voi)
  • scociorâți
(să)
  • scociorâți
  • scociorați
  • scociorârăți
  • scociorâserăți
  • scociorâseți
a III-a (ei, ele)
  • scociorăsc
(să)
  • scociorască
  • scociorau
  • scociorâ
  • scociorâseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scociori
  • scociorire
  • scociorit
  • scocioritu‑
  • scociorind
  • scociorindu‑
singular plural
  • scociorește
  • scocioriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scocioresc
(să)
  • scocioresc
  • scocioream
  • scociorii
  • scociorisem
a II-a (tu)
  • scociorești
(să)
  • scociorești
  • scocioreai
  • scocioriși
  • scocioriseși
a III-a (el, ea)
  • scociorește
(să)
  • scociorească
  • scociorea
  • scociori
  • scociorise
plural I (noi)
  • scociorim
(să)
  • scociorim
  • scocioream
  • scociorirăm
  • scocioriserăm
  • scociorisem
a II-a (voi)
  • scocioriți
(să)
  • scocioriți
  • scocioreați
  • scociorirăți
  • scocioriserăți
  • scocioriseți
a III-a (ei, ele)
  • scocioresc
(să)
  • scociorească
  • scocioreau
  • scociori
  • scocioriseră
cociorî
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scoconi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scoroci
  • scorocire
  • scorocit
  • scorocitu‑
  • scorocind
  • scorocindu‑
singular plural
  • scorocește
  • scorociți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scorocesc
(să)
  • scorocesc
  • scoroceam
  • scorocii
  • scorocisem
a II-a (tu)
  • scorocești
(să)
  • scorocești
  • scoroceai
  • scorociși
  • scorociseși
a III-a (el, ea)
  • scorocește
(să)
  • scorocească
  • scorocea
  • scoroci
  • scorocise
plural I (noi)
  • scorocim
(să)
  • scorocim
  • scoroceam
  • scorocirăm
  • scorociserăm
  • scorocisem
a II-a (voi)
  • scorociți
(să)
  • scorociți
  • scoroceați
  • scorocirăți
  • scorociserăți
  • scorociseți
a III-a (ei, ele)
  • scorocesc
(să)
  • scorocească
  • scoroceau
  • scoroci
  • scorociseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)