Forma purgatorium este o variantă a lui purgatoriu.
3 definiții pentru purgatoriu
Explicative DEX
purgatoriu sn [At: HELIADE, D. C. 222/28 / V: (rar) ~or, ~m / Pl: ~ii / E: lat purgatorium, fr purgatoire, it purgatorio] 1 (Rel) Loc în care catolicii cred că poposesc sufletele morților cu păcate mai ușoare, pentru a fi purificate, prin suferințe, înainte de a intra în paradis. 2 (Îvr) Infern. 3 (Pan) Loc de suferință trecătoare. 4 (Pan) Perioadă temporară de încercări, de suferințe.
purgator sn vz purgatoriu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
purgatorium sn vz purgatoriu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: purgatoriu
- pronunție: purgatorĭu
| substantiv neutru (N56) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
purgatorium substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)