2 intrări
5 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
priot1 sm vz preot
priot2 s [At: RĂDULESCU-CODIN / Pl: nct / E: nct] 1 (Mun) Uger al unei vaci când fată. 2 (Reg) Organ genital al vacii Si: (reg) fătăciune.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
preot sm [At: COD. VOR. 48/4 / V: (înv) preut, (reg) priot, priut / Pl: ~oți / E: ml praesbiter] 1 Persoană care săvârșește ritualurile unui cult religios. 2 (Spc; în biserica creștină) Persoană din cler care oficiază serviciile religioase și îndeplinește toate formele cultului creștin Si: părinte, (pfm) popă1, (înv) oltarnic, (reg) popează, poponeț2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
preut sm vz preot
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
priut sm vz preot
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: priot (s.n.)
priot (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: preot
| substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
preut
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
priot (s.m.) substantiv masculin
| substantiv masculin (M3) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
priut
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)