2 intrări
3 definiții
Explicative DEX
prihăni vt [At: (a. 1894) ap. TDRG / Pzi: ~nesc / E: prihană] 1 (Înv) A învinui. 2 (Înv) A dojeni. 3 (Rar) A pângări. 4 (Rar) A spurca un aliment sau o băutură, făcându-le de neconsumat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prighană sf vz prihană
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prihană sf [At: (cca 1679-1680) GCR I, 242/24 / V: (îvr) ~igh~ / Pl: ~ne, (înv) ~hăni / E: ucr пригана, pn przygana] 1 (Înv) Acuzare. 2 (Înv) Blam. 3 (Iuz; îlv) A-i arunca (sau a-i zice) ~ A învinui. 4 (Iuz; îal) A reproșa. 5 (Rar) Faptă care încalcă morala Si: (înv) prihănie (1), prihănire (3). 6 (Îla) Fără (de) ~ Nevinovat. 7 (Îal) Cast.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: prihăni
| verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
Intrare: prihană
prihană1 (pl. -e) substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
prihană2 (pl. -i) substantiv feminin
| substantiv feminin (F51) Surse flexiune: DER | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
prighană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)