dexonline

2 intrări

3 definiții

Explicative DEX

presimț sn [At: F (1871), 603 / V: (reg) presimt / Pl: ~uri / E: pvb presimți] (Îrg) Presimțire.

presimt sn vz presimț

presimți vt [At: DRLU / Pzi: presimt, (rar) ~esc / E: pre- + simți] A simți dinainte, vag și instinctiv, ceea ce urmează să se întâmple Si: (fam) a mirosi, (îrg) a nădăi.

Intrare: presimț

presimț substantiv neutru

substantiv neutru (N24)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	presimț	presimțul presimțu‑
nominativ-acuzativ	plural	presimțuri	presimțurile
genitiv-dativ	singular	presimț	presimțului
genitiv-dativ	plural	presimțuri	presimțurilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

presimt

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

arată variantele

Intrare: presimți

presimți verb grupa a IV-a conjugarea a V-a tranzitiv

verb (VT309) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) presimți	presimțire	presimțit presimțitu‑	presimțind presimțindu‑	singular	plural
		(a) presimți	presimțire	presimțit presimțitu‑	presimțind presimțindu‑	presimți presimte-	presimțiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	presimt presimț	(să) presimt presimț	presimțeam	presimții	presimțisem
	a II-a (tu)	presimți	(să) presimți	presimțeai	presimțiși	presimțiseși
	a III-a (el, ea)	presimte	(să) presimtă presimță	presimțea	presimți	presimțise
plural	I (noi)	presimțim	(să) presimțim	presimțeam	presimțirăm	presimțiserăm presimțisem
	a II-a (voi)	presimțiți	(să) presimțiți	presimțeați	presimțirăți	presimțiserăți presimțiseți
	a III-a (ei, ele)	presimt	(să) presimtă presimță	presimțeau	presimțiră	presimțiseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)