2 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

postal2, ~ă a vz poștal

postal1 sm [At: (a. 1792) ȘIO II2, 96 / Pl: ~i / E: tc postal, bg постал] (Îrg; mpl) 1 Încălțăminte de piele. 2 (Pgn) Pantof.

poștal, ~ă [At: CR (1848) 22/47 / V: post~ / Pl: ~i, ~e / E: fr postal] 1 a Care aparține poștei1 (2). 2 a Privitor la poștă1 (2). 3 a Folosit de poștă1 (2). 4-5 sm, a (Șîs factor ~) Poștaș (2). 6 a (Îs) Pachet ~ Colet. 7-8 sf, a (Șîs carte ~ă) Bucată de carton de formă dreptunghiulară, cu unele indicații de adresă și francare imprimate pe ea, care se folosește la corespondența scurtă expediată prin poștă1. 9 sm (Rar; îf postal) Poștă1 (1).

Intrare: postal (pantof)
postal1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • postal
  • postalul
  • postalu‑
plural
  • postali
  • postalii
genitiv-dativ singular
  • postal
  • postalului
plural
  • postali
  • postalilor
vocativ singular
plural
Intrare: poștal
poștal adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poștal
  • poștalul
  • poștalu‑
  • poșta
  • poștala
plural
  • poștali
  • poștalii
  • poștale
  • poștalele
genitiv-dativ singular
  • poștal
  • poștalului
  • poștale
  • poștalei
plural
  • poștali
  • poștalilor
  • poștale
  • poștalelor
vocativ singular
plural
postal2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • postal
  • postalul
  • postalu‑
  • posta
  • postala
plural
  • postali
  • postalii
  • postale
  • postalele
genitiv-dativ singular
  • postal
  • postalului
  • postale
  • postalei
plural
  • postali
  • postalilor
  • postale
  • postalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

Un articol lingvistic