3 intrări

10 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ostie1 sf [At: COD. TOD. 227 / V: (reg) ho~, oaste, oiște, osche, ~tră, ~trie, oșt~ / Pl: ~ii / E: slv ость, cf bg ости, srb osti, rs ость] 1 (Înv) Furcă. 2 Unealtă de pescuit de forma unei furci cu mai multe brațe ascuțite, care se înfige în corpul peștilor Si: (reg) furcă, țăpoaie. 3 (Bis) Cuțit cu lamă triunghiulară, în formă de lance, cu care se taie și se scoate agnețul din prescură. corectat(ă)

ostie3 sf [At: DN3 / V: ~ium sn / Pl: ~ii / E: lat ostium] (Atm) Orificiu între auriculele și ventriculele inimii și între acestea și arterele mari.

ostie2 sf [At: DLR / Pl: ~ii / E: lat hostia, ger Hostie] (Bis) Pâine nedospită care servește la cuminecătură în cultul catolic și luteran.

Intrare: ostie (anat.)
  • silabație: os-ti-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ostie
  • ostia
plural
  • ostii
  • ostiile
genitiv-dativ singular
  • ostii
  • ostiei
plural
  • ostii
  • ostiilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: MDN '08
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ostium
  • ostiumul
  • ostiumu‑
plural
  • ostiumuri
  • ostiumurile
genitiv-dativ singular
  • ostium
  • ostiumului
plural
  • ostiumuri
  • ostiumurilor
vocativ singular
plural
oștie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ostrie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ostră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
osche
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ostie (azimă)
  • silabație: os-ti-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ostie
  • ostia
plural
  • ostii
  • ostiile
genitiv-dativ singular
  • ostii
  • ostiei
plural
  • ostii
  • ostiilor
vocativ singular
plural
Intrare: ostie (unealtă)
  • silabație: os-ti-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ostie
  • ostia
plural
  • ostii
  • ostiile
genitiv-dativ singular
  • ostii
  • ostiei
plural
  • ostii
  • ostiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)