dexonline

Caută în tot textul definițiilor

odontoiatru sm [At: DN³ / P: ~to-ia~ / Pl: ~ri / E: it odontoiatra] Stomatolog.

Intrare: odontoiatru

substantiv masculin (M62) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	odontoiatru	odontoiatrul odontoiatru‑
nominativ-acuzativ	plural	odontoiatri	odontoiatrii
genitiv-dativ	singular	odontoiatru	odontoiatrului
genitiv-dativ	plural	odontoiatri	odontoiatrilor
vocativ	singular	odontoiatrule odontoiatre
vocativ	plural	odontoiatrilor

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)