2 intrări

4 definiții

Explicative DEX

ocina vt [At: VARLAAM, C. 21 / Pzi: ~nez / E: ocină] (Înv) 1 A moșteni. 2 A stăpâni.

ocenă sf vz ocină

ocină sf [At: (a. 1525) N. A. BOGDAN / V: (îvp) ocenă / Pl: ~ne, (reg) ~ni / E: slv отчина] 1-2 Bucată de pământ (moștenită) Si: proprietate, (înv) moșie. 3 (Îvp) Moștenire. 4 (Reg; îe) A-i merge pe ~ A moșteni o boală. 5 (Reg; îs) ~ de casă Loc de casă. 6 (Pop) Loc de baștină Si: patrie.

otcină[1] sf vz ocină

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
Intrare: ocina
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ocina
  • ocinare
  • ocinat
  • ocinatu‑
  • ocinând
  • ocinându‑
singular plural
  • ocinea
  • ocinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ocinez
(să)
  • ocinez
  • ocinam
  • ocinai
  • ocinasem
a II-a (tu)
  • ocinezi
(să)
  • ocinezi
  • ocinai
  • ocinași
  • ocinaseși
a III-a (el, ea)
  • ocinea
(să)
  • ocineze
  • ocina
  • ocină
  • ocinase
plural I (noi)
  • ocinăm
(să)
  • ocinăm
  • ocinam
  • ocinarăm
  • ocinaserăm
  • ocinasem
a II-a (voi)
  • ocinați
(să)
  • ocinați
  • ocinați
  • ocinarăți
  • ocinaserăți
  • ocinaseți
a III-a (ei, ele)
  • ocinea
(să)
  • ocineze
  • ocinau
  • ocina
  • ocinaseră
Intrare: ocină
ocină1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocină
  • ocina
plural
  • ocini
  • ocinile
genitiv-dativ singular
  • ocini
  • ocinii
plural
  • ocini
  • ocinilor
vocativ singular
plural
ocină2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocină
  • ocina
plural
  • ocine
  • ocinele
genitiv-dativ singular
  • ocine
  • ocinei
plural
  • ocine
  • ocinelor
vocativ singular
plural
otcină
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ocenă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)