dexonline

2 intrări

7 definiții

Explicative DEX

obidire sf [At: CORESI, EV. 453 / V: (îrg) ~dare, ~dnuire / Pl: ~ri / E: obidi¹] 1 (Înv) Asuprire. 2 (Înv) Ocărâre. 3 (Înv) Alungare. 4 (Înv) Nedreptățire. 5 (Pop) Supărare. 6 (Pop) Chin. 7 (Înv) Tânguire.

obida v vz obidi¹

obidare sf vz obidire

obidi¹ [At: PSALT. HUR. 28^v/9 / V: (îrg) ~da, ~dui / Pzi: ~desc / E: obidă] 1 vt(a) (Înv) A asupri. 2 vt(a) A ocărî. 3 vt(a) (Reg; îf obida) A alunga. 4 vr (Pop) A se lăsa pradă deznădejdii sau durerii Si: a se amărî, a se necăji. 5 vr (Îrg) A se văita. 6 vt (Înv; îf obida) A deplânge.

obidi² vt(a) [At: GR. BĂN. / Pzi: ~desc / E: srb obiditi] (Ban) 1 A ispiti. 2 A iscodi. 3 A căuta. 4 A afla.

obidnuire sf vz obidire

obidui v vz obidi¹

Intrare: obidire

obidire substantiv feminin

substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	obidire	obidirea
nominativ-acuzativ	plural	obidiri	obidirile
genitiv-dativ	singular	obidiri	obidirii
genitiv-dativ	plural	obidiri	obidirilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

obidare substantiv feminin

substantiv feminin (F113)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	obidare	obidarea
nominativ-acuzativ	plural	obidări	obidările
genitiv-dativ	singular	obidări	obidării
genitiv-dativ	plural	obidări	obidărilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

obidnuire

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

arată variantele

Intrare: obidi

obidi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) obidi	obidire	obidit obiditu‑	obidind obidindu‑	singular	plural
		(a) obidi	obidire	obidit obiditu‑	obidind obidindu‑	obidește	obidiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	obidesc	(să) obidesc	obideam	obidii	obidisem
	a II-a (tu)	obidești	(să) obidești	obideai	obidiși	obidiseși
	a III-a (el, ea)	obidește	(să) obidească	obidea	obidi	obidise
plural	I (noi)	obidim	(să) obidim	obideam	obidirăm	obidiserăm obidisem
	a II-a (voi)	obidiți	(să) obidiți	obideați	obidirăți	obidiserăți obidiseți
	a III-a (ei, ele)	obidesc	(să) obidească	obideau	obidiră	obidiseră

obida verb grupa I conjugarea a II-a

verb (VT201)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) obida	obidare	obidat obidatu‑	obidând obidându‑	singular	plural
		(a) obida	obidare	obidat obidatu‑	obidând obidându‑	obidează	obidați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	obidez	(să) obidez	obidam	obidai	obidasem
	a II-a (tu)	obidezi	(să) obidezi	obidai	obidași	obidaseși
	a III-a (el, ea)	obidează	(să) obideze	obida	obidă	obidase
plural	I (noi)	obidăm	(să) obidăm	obidam	obidarăm	obidaserăm obidasem
	a II-a (voi)	obidați	(să) obidați	obidați	obidarăți	obidaserăți obidaseți
	a III-a (ei, ele)	obidează	(să) obideze	obidau	obidară	obidaseră

obidui

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)