jig³ sn vz jeg

jig¹ sn [At: LIUBA – IANA, M. 112 / V: (reg) jâg / Pl: ~uri / E: srb żig] (Reg) 1 (Ban) Semn făcut cu fierul roșu pe corpul animalelor. 2 (Ban) Semn făcut la botul sau la urechea oilor și a caprelor pentru a fi recunoscute. 3 (Mpp) Arsură în esofag, după beții, mâncăruri grase sau grele Si: jigăraie (7), jighineală (1), jigneală (4). 4 Senzație de mâncărime pe gât după unele mâncăruri acre. 5 Râgâială ce ustură în gât și în piept. 6 (Mdv) Inflamare a amigdalelor la cal.

jig² sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: ns cf slv жєгати] (Reg) Granit.

jăb sn vz jeg

jăc sn vz jeg

jăg sn vz jeg

jâg¹ sn vz jeg

jâg² sn vz jig¹

jeg sn [At: BOCEANU, GL. / V: jăb, jăc, jăg, jâg, jeghiu, jig / Pl: ~uri / E: slv жєгъ, bg жєга, srb żega] 1 (Îrg) Jar² (1). 2 Strat de murdărie de pe pielea omului sau a animalelor Si: lip, slin. 3 (Reg) Jărăgai (4). 4 (Reg) Materie gălbuie și ceroasă de pe lâna oilor.

jeghiu sn vz jeg