O definiție pentru intertrigo
Explicative DEX
intertrigo sn [At: DN2 / Pl: (nob) ~uri / E: fr intertrigo] Inflamație localizată la cutele naturale ale pielii Si: opăreală.
Intrare: intertrigo
intertrigo substantiv neutru
| substantiv neutru (N74) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)