O definiție pentru intertrigo
Explicative DEX
intertrigo sn [At: DN2 / Pl: (nob) ~uri / E: fr intertrigo] Inflamație localizată la cutele naturale ale pielii Si: opăreală.
Intrare: intertrigo
| substantiv neutru (N77) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)