opțiuni
help ajutor

2 intrări

3 definiții

Explicative DEX

gramatic2 sm vz grămătic

gramatic1, ~ă smf [At: ALECSANDRI T 1203 / Pl: ~ici, ~ice / E: ger Grammatiker, lat grammaticus, ngr γραμματικός] (Rar) 1-2 Gramatician (1-2).

grămătic sm [At: CORESI, PS. 444 / V: (înv) gramatic2 / Pl: ~ici / E: ngr γραμματικός] (Înv) 1 (În limbajul bisericesc) Dascăl. 2 Secretar (și contabil) într-o cancelarie domnească (sau boierească). 3 (Irn) Lingvist. 4 (Irn) Gramatician.

Intrare: gramatic
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gramatic
  • gramaticul
  • gramaticu‑
plural
  • gramatici
  • gramaticii
genitiv-dativ singular
  • gramatic
  • gramaticului
plural
  • gramatici
  • gramaticilor
vocativ singular
  • gramaticule
  • gramatice
plural
  • gramaticilor
Intrare: grămătic
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grămătic
  • grămăticul
  • grămăticu‑
plural
  • grămătici
  • grămăticii
genitiv-dativ singular
  • grămătic
  • grămăticului
plural
  • grămătici
  • grămăticilor
vocativ singular
  • grămăticule
  • grămătice
plural
  • grămăticilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Exemple de pronunție a termenului „gramatic” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2