2 definiții pentru giubea
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
giubea sf [At: (a. 1780) IORGA, S.D. VIII, 4 / Pl: ~ele / E: tc ğubbè cf șubă, japon] (Iuz) 1 Haină lungă și largă din postav (fin), adesea căptușită cu blană, purtată de boieri. 2 Haină lungă și largă de postav purtată de preoți și, în unele locuri, de țărani.
jubea[1] sf vz giubea
- Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: giubea
giubea substantiv feminin
substantiv feminin (F151) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
jubea substantiv feminin
substantiv feminin (F151) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |