2 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
filosofi v vz filozofa
filosof, ~oafă smf vz filozof
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
filosofa v vz filozofa
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
filosofisi vi [At: CANTEMIR, IST. 81 / Pzi: ~sesc / E: ngr φιλοσοωφ] (Grî; nob) A filozofa.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
filozof, ~oafă smf [At: VARLAAM, C. 193, / V: ~osof / A: (înv) ~osof / Pl: ~i, ~oafe / E: fr philosophe, ngr φιλόσοφος] 1 Persoană care se ocupă cu filozofia (1). 2 Persoană care are o concepție proprie în domeniul filozofiei (1) Si: gânditor 3 (Pop) Om învățat, priceput în toate. 4 (Pop; spc) Astrolog. 5 Persoană care are o atitudine înțeleaptă față de viață Si: înțelept. 6 (Irn sau dep) Persoană afectată, cu pretenții de erudiție.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
filozofa vi [At: PRAVILA (1652), ap. HEM 2370 / V: ~oso~, (îvp) ~osofi / Pzi: ~fez / E: fr philosopher, lat philosophari] 1 (Iuz) A face raționamente filozofice. 2 (Fam) A face reflecții asupra problemelor vieții. 3 (Irn sau dep) A argumenta într-o manieră pedantă sau complicată.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (V201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||