2 intrări
6 definiții
Explicative DEX
esplicare sf vz explicare
esplica v vz explica
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
explica [At: BĂLCESCU, M. V. 9 / V: (înv) esp~, isp~ / Pzi: explic / E: fr expliquer, lat explicare] 1 vt A face să fie mai ușor de înțeles Si: a clarifica, a lămuri, (îvr) a explicălui (1), a explicui (1), a expune, a tălmăci. 2 vt (C. i. fenomene, proprietăți, stări etc.) A reprezenta o motivare a unui fenomen, a unei proprietăți etc. Si: (îvr) a explicălui (2), a explicui (2). 3 vr A-și motiva acțiunile, vorbele etc. Si: a se justifica. 4 vtrr (D. două sau mai multe persoane) A se lămuri asupra unei chestiuni cu scopul de a înlătura sau de a evita un conflict. 5-6 vtr A găsi sau a constitui o explicație Si: a înțelege, a pricepe. 7 (Înv; nob) A traduce.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
explicare sf [At: IORGOVICI, O. 58/23 / V: (înv) esp~, isp~, (îvr) sp~ / Pl: ~cări / E: explica] 1 Expunere amănunțită în vederea clarificării unei probleme, a unui fenomen etc. Si: comentare, explicație (1), interpretare, lămurire, deslușire. 2 Detaliere a unor aspecte, pentru a fi mai ușor de înțeles Si: explicat1 (2), explicație (2). 3 Motivare a unor fenomene, proprietăți Si: explicat1 (3), explicație (3). 4 Justificare a unei acțiuni, atitudini etc. Si: explicat1 (4), explicație (4). 5 (Îe) A avea o ~ (cu cineva) A purta o discuție cu scopul de a justifica o acțiune, o atitudine, de a lămuri un lucru, de a înlătura un conflict (5). 6 Discuție între două sau mai multe persoane cu scopul de a se pune de acord Si: explicat1 (5), explicație (6). 7-8 Găsire sau existență a unei motivări pentru a înțelege ceva Si: explicat1 (6-7), explicație (7-8). 9 Cauză. 10 (Pex) Origine.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
isplica v vz explica
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
isplicare sf vz explicare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT10) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT10) Surse flexiune: DLRM | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |