2 intrări
4 definiții

Explicative DEX

escitat, ~ă a vz excitat

escita v vz excita

excita [At: BARASCH, I., F. 14/22 / V: (înv) esci~ / P: ex-ci~ / Pzi: excit / E: fr excitor, lat excitare] 1 vt A provoca un sentiment, o senzație etc. 2 vt (Fșa) A stârni o dorință sexuală. 3-4 vtr (Fig) A (se) tulbura. 5 vr A simți o dorință sexuală. 6 vt A determina (prin mijloace fizice, chimice sau biologice) intrarea în acțiune a unei celule, a unui țesut sau a unui organ. 7 vt (Fșa) A intensifica (un sentiment, o senzație etc.). 8 vt A întărâta. 9 vt (Fșa) A îndemna. 10 vt A încuraja. 11 vt A mări activitatea psihică sau intelectuală. 12-13 vtr (Fșa) A (se) enerva. 14 vt A produce un câmp magnetic într-un aparat electric. 15 vt A comunica un plus de energie unui sistem fizic.

excitat, ~ă a [At: CONTA, O. F. 145 / V: (înv) es~ / P: ex-ci~ / Pl: ~ați, ~e / E: excita] 1 (D. un sentiment, o senzație etc.) Provocat. 2 Care este cuprins de o dorință sexuală. 3 (Fig) Tulburat. 4 (D. o celulă, un țesut, un organism) Care este supus unei excitații (2). 5 (D. un sentiment, o senzație etc.) Intensificat. 6 Întărâtat. 7 Îndemnat. 8 Încurajat. 9 (D. o activitate psihică sau intelectuală) Stimulat. 10 Enervat. 11 (D. un câmp magnetic) Produs într-un aparat electric. 12 (D. un sistem fizic) Căruia i s-a comunicat un plus de energie.

Intrare: excita
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • excita
  • excitare
  • excitat
  • excitatu‑
  • excitând
  • excitându‑
singular plural
  • exci
  • excitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • excit
(să)
  • excit
  • excitam
  • excitai
  • excitasem
a II-a (tu)
  • exciți
(să)
  • exciți
  • excitai
  • excitași
  • excitaseși
a III-a (el, ea)
  • exci
(să)
  • excite
  • excita
  • excită
  • excitase
plural I (noi)
  • excităm
(să)
  • excităm
  • excitam
  • excitarăm
  • excitaserăm
  • excitasem
a II-a (voi)
  • excitați
(să)
  • excitați
  • excitați
  • excitarăți
  • excitaserăți
  • excitaseți
a III-a (ei, ele)
  • exci
(să)
  • excite
  • excitau
  • excita
  • excitaseră
verb (VT3)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • escita
  • escitare
  • escitat
  • escitatu‑
  • escitând
  • escitându‑
singular plural
  • esci
  • escitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • escit
(să)
  • escit
  • escitam
  • escitai
  • escitasem
a II-a (tu)
  • esciți
(să)
  • esciți
  • escitai
  • escitași
  • escitaseși
a III-a (el, ea)
  • esci
(să)
  • escite
  • escita
  • escită
  • escitase
plural I (noi)
  • escităm
(să)
  • escităm
  • escitam
  • escitarăm
  • escitaserăm
  • escitasem
a II-a (voi)
  • escitați
(să)
  • escitați
  • escitați
  • escitarăți
  • escitaserăți
  • escitaseți
a III-a (ei, ele)
  • esci
(să)
  • escite
  • escitau
  • escita
  • escitaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • escita
  • escitare
  • escitat
  • escitatu‑
  • escitând
  • escitându‑
singular plural
  • escitea
  • escitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • escitez
(să)
  • escitez
  • escitam
  • escitai
  • escitasem
a II-a (tu)
  • escitezi
(să)
  • escitezi
  • escitai
  • escitași
  • escitaseși
a III-a (el, ea)
  • escitea
(să)
  • esciteze
  • escita
  • escită
  • escitase
plural I (noi)
  • escităm
(să)
  • escităm
  • escitam
  • escitarăm
  • escitaserăm
  • escitasem
a II-a (voi)
  • escitați
(să)
  • escitați
  • escitați
  • escitarăți
  • escitaserăți
  • escitaseți
a III-a (ei, ele)
  • escitea
(să)
  • esciteze
  • escitau
  • escita
  • escitaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • excita
  • excitare
  • excitat
  • excitatu‑
  • excitând
  • excitându‑
singular plural
  • excitea
  • excitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • excitez
(să)
  • excitez
  • excitam
  • excitai
  • excitasem
a II-a (tu)
  • excitezi
(să)
  • excitezi
  • excitai
  • excitași
  • excitaseși
a III-a (el, ea)
  • excitea
(să)
  • exciteze
  • excita
  • excită
  • excitase
plural I (noi)
  • excităm
(să)
  • excităm
  • excitam
  • excitarăm
  • excitaserăm
  • excitasem
a II-a (voi)
  • excitați
(să)
  • excitați
  • excitați
  • excitarăți
  • excitaserăți
  • excitaseți
a III-a (ei, ele)
  • excitea
(să)
  • exciteze
  • excitau
  • excita
  • excitaseră
Intrare: excitat
excitat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • excitat
  • excitatul
  • excitatu‑
  • excita
  • excitata
plural
  • excitați
  • excitații
  • excitate
  • excitatele
genitiv-dativ singular
  • excitat
  • excitatului
  • excitate
  • excitatei
plural
  • excitați
  • excitaților
  • excitate
  • excitatelor
vocativ singular
plural
escitat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • escitat
  • escitatul
  • escitatu‑
  • escita
  • escitata
plural
  • escitați
  • escitații
  • escitate
  • escitatele
genitiv-dativ singular
  • escitat
  • escitatului
  • escitate
  • escitatei
plural
  • escitați
  • escitaților
  • escitate
  • escitatelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)