2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dăunat, ~ă smf, a [At: DIACONU, VR. LXIV / Pl: ~ați, ~e / E: daună + -at] (Reg) 1-2 (Om) păgubit.

dăuna vi [At: HAMANGIU, C. C. 398 / Pzi: ~nez / E: daună] A pricinui cuiva o daună Si: a prejudicia.

Intrare: dăunat
dăunat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: dăuna
  • silabație: dă-u-na info
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dăuna
  • dăunare
  • dăunat
  • dăunatu‑
  • dăunând
  • dăunându‑
singular plural
  • dăunea
  • dăunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dăunez
(să)
  • dăunez
  • dăunam
  • dăunai
  • dăunasem
a II-a (tu)
  • dăunezi
(să)
  • dăunezi
  • dăunai
  • dăunași
  • dăunaseși
a III-a (el, ea)
  • dăunea
(să)
  • dăuneze
  • dăuna
  • dăună
  • dăunase
plural I (noi)
  • dăunăm
(să)
  • dăunăm
  • dăunam
  • dăunarăm
  • dăunaserăm
  • dăunasem
a II-a (voi)
  • dăunați
(să)
  • dăunați
  • dăunați
  • dăunarăți
  • dăunaserăți
  • dăunaseți
a III-a (ei, ele)
  • dăunea
(să)
  • dăuneze
  • dăunau
  • dăuna
  • dăunaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)