2 intrări
4 definiții
Explicative DEX
dormitare sf [At: PSALT. 278/4 / Pl: ~tări / E: dormita] 1 Dormire ușoară și intermitentă. 2 Stare în inactivitare. 3 Stare a celui lipsit de energie. 4 Cufundare în lene sau indiferență. 5 (Fig) Zăcere în amorțire.
dormita vi [At: PSALT. 269/2,4 / V: (înv) dur~, (reg) durminta[1] / Pzi: ~tez, (reg) dormit / E: lat dormitare] 1 (D. oameni, rar d. alte ființe) A dormi ușor și intermitent Si: a ațipi, (îvp) a aromi, a moțăi, (pop) a picoti, a piroti, (rar) a picura (de somn). 2 (Fig; d. persoane) A sta inactiv. 3 (Fig; d. persoane) A fi lipsit de energie. 4 (Fig; d. persoane) A fi cufundat în lene sau indiferență. 5 (Pop; îe) Șade, ~tează și deștept visează Se zice despre un om neghiob. 6 (Fig) A zăcea în amorțire.
- Varianta durminta nu este consemnată cuvânt-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
durmita v vz dormita
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
durmitare sf vz dormitare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||