2 intrări

6 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dolman1 sn [At: COSTINESCU / V: (înv) dolom~, ~ă, doloma sf / Pl: ~e / E: fr dolman, ger Dolman cf dulamă] 1 Haină scurtă, cu brandenburguri și blană pe margini, purtată de husari pe umăr, prinsă cu o baieră și lăsând mânecile să atârne. 2 Haină bărbătească de postav sau din piele (căptușită cu blană).

dolmen sn [At: ODOBESCU, S. II, 254 / V: (înv) ~man / Pl: ~e, (rar) ~i sm / E: fr dolmen] Monument megalitic funerar format dintr-o lespede mare așezată orizontal pe stâlpi de piatră, care se găsește în unele părți ale Europei și Africii.

Intrare: dolman
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dolman
  • dolmanul
  • dolmanu‑
plural
  • dolmane
  • dolmanele
genitiv-dativ singular
  • dolman
  • dolmanului
plural
  • dolmane
  • dolmanelor
vocativ singular
plural
doloman
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dolomană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dolmană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: dolmen
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dolmen
  • dolmenul
  • dolmenu‑
plural
  • dolmene
  • dolmenele
genitiv-dativ singular
  • dolmen
  • dolmenului
plural
  • dolmene
  • dolmenelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dolman
  • dolmanul
  • dolmanu‑
plural
  • dolmane
  • dolmanele
genitiv-dativ singular
  • dolman
  • dolmanului
plural
  • dolmane
  • dolmanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)