2 intrări

3 definiții

Explicative DEX

doicit1 sn [At: ANTROP. 268/4 / Pl: ~uri / E: doici] (Înv) 1-4 Doicire (1-4).

doicit2, ~ă a [At: DDRF/ Pl: ~iți, ~e / E: doici] (Rar) Alăptat (și crescut) de doică.

doici vt [At: HELIADE, O. I, 473 / Pzi: ~cesc / E: doică] 1 (Îrg) A alăpta un copil străin. 2 (Îrg; pex) A hrăni cu lapte sugarii. 3 (Îvp) A dădăci. 4 (Îvp) A îngriji.

Intrare: doicit
doicit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: doici
verb (V406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • doici
  • doicire
  • doicit
  • doicitu‑
  • doicind
  • doicindu‑
singular plural
  • doicește
  • doiciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • doicesc
(să)
  • doicesc
  • doiceam
  • doicii
  • doicisem
a II-a (tu)
  • doicești
(să)
  • doicești
  • doiceai
  • doiciși
  • doiciseși
a III-a (el, ea)
  • doicește
(să)
  • doicească
  • doicea
  • doici
  • doicise
plural I (noi)
  • doicim
(să)
  • doicim
  • doiceam
  • doicirăm
  • doiciserăm
  • doicisem
a II-a (voi)
  • doiciți
(să)
  • doiciți
  • doiceați
  • doicirăți
  • doiciserăți
  • doiciseți
a III-a (ei, ele)
  • doicesc
(să)
  • doicească
  • doiceau
  • doici
  • doiciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)