2 intrări
2 definiții
Explicative DEX
divinizat, ~ă a [At: LM / Pl: ~ați, ~e / E: diviniza] 1 Care este iubit nespus de mult Si: adorat, proslăvit. 2 Căruia i se acordă cinstea, considerația cuvenită. 3 Care este trecut în rândul divinităților (1) Si: zeificat. 4 Căruia i se atribuie putere divină (2).
diviniza vt [At: NEGULICI / Pzi: ~zez / E: fr diviniser] 1 A iubi nespus de mult pe cineva Si: a adora, a mări, a proslăvi. 2 A da cuiva cinstea, considerația cuvenită. 3 A trece pe cineva în rândul divinităților (1) Si: a deifica, a zeifica. 4 A atribui cuiva putere divină (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: divinizat
divinizat adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
Intrare: diviniza
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)