2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

distrare sf [At: GL. OLT / Pl: ~rări / E: distra] (Reg) Distracție (1).

distra [At: I. GOLESCU, C. / Pzi: ~rez / E: fr distraire, it distrarre, lat distrahare] 1 vt (Înv) A distrage (1). 2-3 vtr (D. oameni) A-și petrece sau a face să-și petreacă timpul în mod plăcut Si: a (se) amuza (1-2), (înv) a (se) distrage (3-4), a (se) înveseli.

Intrare: distrare
distrare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • distrare
  • distrarea
plural
  • distrări
  • distrările
genitiv-dativ singular
  • distrări
  • distrării
plural
  • distrări
  • distrărilor
vocativ singular
plural
Intrare: distra
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • distra
  • distrare
  • distrat
  • distratu‑
  • distrând
  • distrându‑
singular plural
  • distrea
  • distrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • distrez
(să)
  • distrez
  • distram
  • distrai
  • distrasem
a II-a (tu)
  • distrezi
(să)
  • distrezi
  • distrai
  • distrași
  • distraseși
a III-a (el, ea)
  • distrea
(să)
  • distreze
  • distra
  • distră
  • distrase
plural I (noi)
  • distrăm
(să)
  • distrăm
  • distram
  • distrarăm
  • distraserăm
  • distrasem
a II-a (voi)
  • distrați
(să)
  • distrați
  • distrați
  • distrarăți
  • distraserăți
  • distraseți
a III-a (ei, ele)
  • distrea
(să)
  • distreze
  • distrau
  • distra
  • distraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)