depus¹ sn [At: MDA ms / E: depune²] 1-2 Depunere (4-5).

depus², ~ă a [At: DENSUSIANU, L. 59 / V: dăp~ / Pl: ~uși, ~e / E: depune] 1 (D. obiecte) Care a fost pus, lăsat undeva sau cuiva. 2 (D. ouăle unor animale) Eliminat la un loc potrivit. 3 (D. suspensii dintr-un lichid) Sedimentat pe fundul recipientului. 4 (D. bani) Lăsat în păstrare la o instituție bancară. 5 (D. jurământ) Pronunțat în prezența unei asistențe sau unei autorități. 6 (D. un act) Înaintat unei autorități. 7 (Glg) Stratificat². 8 (Jur; îe) ~ la dosar Anexat unui dosar, pentru a servi ca element de judecată. 9 (Jur; îe) ~ la tribunal Încredințat unui tribunal. 10 (D. un delincvent) Întemnițat². 11 (D. activități, eforturi etc.) Desfășurat². 12 (Fig; d. un domnitor, un ierarh bisericesc) Demis². 13 (Reg; d. vite) Aproape de momentul expulzării fătului.

dăpune¹ v vz depune¹

dăpune² v vz depune²

dăpus af vz depus²

depune² [At: (a. 1774) URICARIUL I, 175 / V: dăp~, dip~ / Pzi: ~un / E: lat deponere] 1 vt A lăsa un obiect din mână, punându-l undeva. 2 vr (D. substanțe solide aflate în stare de suspensie sau dizolvate într-un lichid) A se sedimenta. 3 vt (D. animale care se înmulțesc prin ouă) A elimina ouăle (la un loc potrivit). 4 vt (Fig; îe) A ~ armele A înceta lupta. 5 vt (Fig; îe) A ~ coroana A renunța la domnie. 6 vt (Fig; cmr; îe) A ~ bilanțul (la tribunal) A da faliment. 7 vt (Îe) A ~ bani (la o instituție bancară) A lăsa o sumă de bani (în păstrare la o instituție bancară). 8 vt (Îe) A ~ mandatul A renunța la o însărcinare încredințată, invocând drept motivare imposibilitatea de a continua îndeplinirea ei. 9 vt (Îe) A ~ un act (sau o cerere, un memoriu etc.) A înainta, a preda forului competent un act (sau o cerere, un memoriu etc.). 10 vt (Îe) A ~ muncă (sau efort, osteneală etc.) A trudi. 11 vt (Rar; îe) A ~ un examen A da un examen. 12 vt (D. o parte în litigiu sau despre un martor; îe) A ~ jurământul A se angaja să spună tot adevărul în legătură cu faptele unui proces. 13 vt (D. unele categorii de oameni și d. militari; îae) A se angaja solemn să-și îndeplinească îndatoririle cu respectarea legilor țării. 14 vt (D. un martor; îe) A ~ mărturie A face declarații în fața unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală în legătură cu faptele unui proces. 15 vt (Înv) A detrona (un domnitor, un ierarh bisericesc) Si: a destitui, a caterisi. 16 vt (Îvr; jur) A înainta. 17 vt (Îvr; jur) A face. 18 vt (Îvr; jur) A da. 19 vt (Îvr; jur) A aresta preventiv.

depune¹ vi [At: DOSOFTEI, V. S. 237/₁ / Pzi: ~un / E: lat deponere] 1 (Reg; d. vaci, bivolițe etc.) A-și mări ugerul ca urmare a secreției abundente de lapte, ceea ce indică apropierea timpului fătării. 2 (D. aștri) A asfinți.^[1] corectat(ă)