O definiție pentru defectivitate
Explicative DEX
defectivitate sf [At: NEGULICI / Pl: ~tăți / E: defectiv + -itate] 1-2 Însușire a unor cuvinte (de a avea flexiunea incompletă sau) de a nu se întrebuința la anumite forme gramaticale. 3-4 (Pgn) Însușire a unui obiect de a fi (incomplet sau) imperfect. 5 (Muz) Însușire a unor game de a nu cuprinde toate treptele octavei.
Intrare: defectivitate
| substantiv feminin (F117) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||