curare¹ sf [At: DA ms / Pl: ~rări / E: cura¹] (Înv) 1 Curățare. 2 Desfacere (manuală) a foilor de pe știuletele porumbului Cf curăța (5).

curare² sf [At: ARISTIA, PLUT., ap. DA ms / Pl: ~rări / E: cura²] (Îvr) 1 Îngrijire medicală. 2 Supunere (a cuiva) la un tratament medical Si: tratare.

cura⁴ v [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG / Pzi pers 3: cură / E: ml curro] (Reg) A curge.

cura² vt [At: EROTOCRIT, ap. DR. I, 50 / Pzi: ~rez / E: ger kurieren] (Rar) A trata un bolnav sau o boală Si: a curarisi (1).

cura¹ [At: PSALT. HUR., ap. DA / Pzi: cur, curi, cură, (rar) curează / E: ml colo, -are, curo, -are] (Îrg) 1 vt (Fig) A curăța de păcate Cf a șterge. 2 vt A defrișa un teren. 3 vt A desface boabele de pe știuleții de porumb. 4 vt A desface foile știuletelui de porumb. 5 vt A curăța legume, fructe, ouă, nuiele etc. de coajă. 6 vt (Îe) A ~ ouă (roșii) cuiva A acorda cuiva atenție (de teamă sau din respect). 7 vt A vântura grâul. 8 vt A castra (un animal). 9 vt A distruge. 10 vt A câștiga (la jocuri) bani sau diferite obiecte pe care au mizat ceilalți jucători. 11 vr A se însănătoși. 12 vr A muri. 13 vr (D. vite) A elimina placenta. 14 vr A scăpa de ceva (sau de cineva). 15 vr (Îe) ~-m-aș de dracul cu tine De-aș scăpa de tine. 16 vr A se dezvinovăți. 17 vr A se scuza. corectat(ă)

curara sf [At: DN³ / Pl: ? / E: fr curare] 1 Substanță rășinoasă foarte toxică, de culoare neagră, cu gust amar și miros plăcut, extrasă din unele plante exotice. 2 Preparat sintetic utilizat ca anestezic și împotriva contracțiilor musculare.