2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

conversare sf [At: SBIERA, F. S. 412 / E: conversa] Conversație (1).

conversa vi [At: STAMATI, D. / Pzi: ~sez / E: fr converser, lat conversare] 1 A sta de vorbă cu cineva. 2 A întreține o convorbire.

Intrare: conversare
conversare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conversare
  • conversarea
plural
  • conversări
  • conversările
genitiv-dativ singular
  • conversări
  • conversării
plural
  • conversări
  • conversărilor
vocativ singular
plural
Intrare: conversa
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • conversa
  • conversare
  • conversat
  • conversatu‑
  • conversând
  • conversându‑
singular plural
  • conversea
  • conversați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • conversez
(să)
  • conversez
  • conversam
  • conversai
  • conversasem
a II-a (tu)
  • conversezi
(să)
  • conversezi
  • conversai
  • conversași
  • conversaseși
a III-a (el, ea)
  • conversea
(să)
  • converseze
  • conversa
  • conversă
  • conversase
plural I (noi)
  • conversăm
(să)
  • conversăm
  • conversam
  • conversarăm
  • conversaserăm
  • conversasem
a II-a (voi)
  • conversați
(să)
  • conversați
  • conversați
  • conversarăți
  • conversaserăți
  • conversaseți
a III-a (ei, ele)
  • conversea
(să)
  • converseze
  • conversau
  • conversa
  • conversaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)