concediat¹ sn [At: DA ms / P: ~di-at / Pl: ? / E: concedia] Demitere.

concediat², ~ă a [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 82 / P: ~di-at / Pl: ~ați, ~e / E: concedia] 1 (Rar) Care se bucură de un concediu (1). 2 Căruia i s-a permis să se retragă. 3 Care a fost dat afară. 4 Demis².

concedia vt [At: COSTINESCU / P: ~di-a / V: ~nged~ / Pzi: ~iez / E: fr congédier] 1 (Iuz) A da cuiva (unui funcționar etc.) un concediu (1). 2 A îngădui cuiva să se retragă. 3 A da afară. 4 A demite.

congedia v vz concedia